Capacitatea de a intui preferinþele sau sentimentele celui de care depinde, într-un fel sau altul existenþa ta, a devenit, de-a lungul timpului, o caracteristicã naþionalã. Zic unii cã dacã românii n-ar fi avut aceastã însuºire, nici n-ar fi rezistat la intersecþia drumurilor ºi poftelor marilor puteri între picioarele cãrora ne-am încurcat sistematic.Deºi nu existã izvoare sau sunt puþine referinþe de gen, cred cã încã dupã rãzboaiele daco-romane, când populaþia localã i-a asimilat pe invadatori prin diviziile sale de elitã - femeile, ºi pânã astãzi, când îi învãþãm cu mare rapiditate pe investitorii strãini apucãturile noastre istorice în materie de ciordealã ºi de compromisuri a funcþionat un mecanism perfect adaptat condiþiilor. Dincolo de acest aspect, exerciþiul istoric ne-a fãcut sã deprindem ºi anticiparea ºi supralicitarea ideilor 'stãpânului', învãþându-ne sã-i ghicim stãrile de spirit ºi sã venim în întâmpinarea lor.
Aºa s-a întâmplat, probabil, pe vremea vasalitãþii turceºti, când domnii români ºtiau ce vrea padiºaliul ºi veneau sprinten cu supralicitãri care le aduceau, în loc de tãieri de capete, mângâieri pe creºtet. Aºa s-a întâmplat ºi cu ruºii, când zeloºii activiºti comuniºti nu numai cã îndeplineau cererile Moscovei, dar ºi depãºeau conºtiincios planul, noi fiind, dealtfel, consideraþi ca cei mai 'cuminþi' din lagãr, motiv pentru care Marele Frate nici n-a mai considerat necesar sã-ºi þinã armata aici, transferând-o prin alte locuri, mai incerte.
Gestul preºedintelui Bãsescu mi-a evocat acest sindrom. Oferindu-se sã accepte, fãrã negociere ºi fãrã vreo cerere prealabilã, scãderea indemnizaþiilor de aderare, el crede cã va câºtiga admiraþia ºi recunoºtinþa oficialilor europeni, iar acest lucru ne va netezi drumul. Un drum ºi aºa început cu spinarea plecatã ºi ameninþând sã continue în genunchi. Un gest gratuit, în ultimã instanþã, departe sã rezolve problemele Uniunii, pentru cã mizele sunt altele, nu puþinii (faþã de alþii, precum Polonia) banii destinaþi României fiind ºi aºa insuficienþi. Demersul prezidenþial se înscrie în linia unor gesturi de servilism gratuit, unde mai gãsim invitaþia lui Roman adresatã militarilor americani din Golf de a se recrea pe litoral în campania midinetelor noastre, sau graba cu care s-a semnat acordul de nejudecare a militarilor americani ce comit infracþiuni pe teritoriul nostru. Sunt lucruri care nu numai cã nu ne ajutã în vreun fel, dar ne ºi plasea
zã într-o zonã de discreditare moralã.
|