Nu sunt adeptul ideii cã în spatele fiecãrui eveniment se aflã un scenariu mai mult sau mai puþin ocult, dar ceea ce se întâmplã deunãzi la Cotroceni mã face sã nu cred în spontaneitatea acþiunii declanºate de cãtre angajaþii preºedintelui Constantinescu. Mi-aduc aminte ca în '96, la preluarea puterii de cãtre fostul preºedinte, dl Iliescu ºi-a cãlcat pe inimã ºi l-a rugat pe dl Constantinescu sã gãseascã, dacã e posibil, o soluþie pentru personalul care n-avea nici în clin nici în mânecã cu politica - menajere, portari, soferi, simpli funcþionari. Tot din câte mi-aduc aminte, proaspãtul staff nu numai cã n-a gãsit soluþii, dar a ºi procedat la o epurare minuþioasã a puþinilor oameni rãmaºi pe loc din lipsã de alternativã. Pentru cã marea majoritate a colaboratorilor d-lui Iliescu a considerat cã e o chestiune de bun simþ pãrãsirea Palatului odatã cu cel pe care-l serviserã - mai bine sau mai puþin bine. Dacã în '96 lumea a fost luatã cam prin surprindere - cu mai puþin de o lunã înainte de alegeri considerã ndu-se cã dl Iliescu îºi va înnoi mandatul - în 2000 s-a ºtiut cã acest lucru nu mai este posibil cu aproape cinci luni îde scadenþã. Ei bine, în aceste condþii nu numai cã marea majoritate a funcþionarilor nu ºi-au cãutat de lucru prin alte pãrþi (cu excepþia "vârfurilor") dar schema Cotrocenilor a cunoscut o bruscã ºi consistentã suplimentare de rude, cunoºtinþe ºi pile! Faþã de apariþia intempestivã a sindicatului personalului prezidenþial, aceastã manevrã îºi dezvãluie acum raþiunile. Înclin, deci, sã cred, cã a fost vorba despre o manevrã premeditatã menitã cel puþin sã punã în dificultate noua echipã ºi funcþionarea mecanismelor preºedinþiei. Gestul mi se pare a fi mai puþin inspirat de grija faþã de oameni, cât de o elementarã lipsã de loialitate faþã de fostul preºedinte. Preºedinþia nu este un loc de muncã oarecare. Este un loc în care trebuie sã primeze împaãtãºirea de principii ºi verticalitatea moralã. Dorind sã rãmânã cu tot dinadinsul în coasta preºedintelui, sindicaliºtii de la Cotroceni scriu o nouã paginã din cartea penibilului politic romînesc. |