Mi-aduc aminte cât de convingĂŁtor era dl GheĂžea, pe când nu era la CEC, ci la Alpha Bank Âşi, ĂŽn plus, Âşi preÂşedinte al „sindicatului” bancherilor, când dĂŁdea ĂŽn vileag obtuzitatea guvernatorului BNR care chinuia sistemul bancar cu depozitele lui obligatorii Âşi cu felul neprietenos cu care privea diversificarea produselor pe care ar fi dorit sĂŁ le introducĂŁ, dupĂŁ modelele de succes de peste ocean, pe piaĂža româneascĂŁ.

PrudenĂža Guvernatorului, fript cu precedentele rezultate din aventurosul proiect al unor entitĂŁĂži de tristĂŁ amintire, precum Credit Bank, Dacia Felix, Banca Religiilor Âşi alte câteva, s-a dovedit ĂŽnsĂŁ de bun augur. În timp ce coloÂşi precum Lehman Brothers se prĂŁbuÂşeau ĂŽn serie, trĂŁgând dupĂŁ ei aproape ĂŽntreaga piaĂža bancarĂŁ mondialĂŁ, ĂŽn România a fost liniÂşte. Dl GheĂžea Âşi colegii sĂŁi ar trebui sĂŁ-i pupe tĂŁlpile lui Mugur IsĂŁrescu pentru faptul cĂŁ prin modul sĂŁu „obtuz” de a Ăžine ĂŽn frâu sistemul le-a salvat nu numai scaunul ci Âşi portofoliile. În timp ce bĂŁnci ce pĂŁreau solide din alte Þãri emergente umblĂŁ disperate dupĂŁ subvenĂžii, ĂŽn România e liniÂşte. O liniÂşte oarecum ciudatĂŁ, din care atât bancherii, cât Âşi clienĂžii lor, ĂŽncearcĂŁ sĂŁ se dezmeticeascĂŁ Âşi sĂŁ ĂŽnĂželeagĂŁ care va fi cursul lucrurilor. Pentru cĂŁ este limpede cĂŁ aproape nimic nu va mai fi ca ĂŽnainte. Nici credite cu buletinul nu vor mai fi Âşi nici clauze secrete sau dobânzi ascunse, cu care banca ĂŽÂşi lega clientela de mâini Âşi de picioare, uneori pe viaÞã. Aproape ĂŽn toĂži cei 19 ani precedenĂži, relaĂžia bancĂŁ-client din România, a fost una de forÞã: aceea ĂŽn care banca dicta Âşi clientul se supunea fĂŁrĂŁ crâcnire. Pentru cĂŁ nu avea de ales. Alternativele au lipsit cu desĂŁvârÂşire Âşi pe o piaÞã cu repere clare fiecare a fĂŁcut aproape ce-a vrut. ÂŞi pe mĂŁsurĂŁ ce populaĂžia a sĂŁrĂŁcit, iar agenĂžii economici au falimentat, bĂŁncile au prosperat. Aceasta este Âşi una dintre explicaĂžiile faptului cĂŁ o bunĂŁ bucatĂŁ de vreme salariile din mediul bancar au fost printre cele mai ridicate, iar Âşefimea a fost sufocatĂŁ de incentive, bonificaĂžii Âşi sporuri care adânceau prĂŁpastia dintre cei care nu produceau nimic, mĂŁrginindu-se sĂŁ manipuleze banii Âşi adevĂŁraĂžii producĂŁtori de bunuri. CĂŁ veniturile bancherilor n-au exprimat niciodatĂŁ abilitatea managerialĂŁ Âşi ĂŽnĂželepciunea deciziilor, ci doar concurenĂža unui cronic decalaj ĂŽntre cerere Âşi ofertĂŁ, este un alt aspect Âşi actuala crizĂŁ ĂŽncepe sĂŁ-Âşi punĂŁ amprenta pe unitĂŁĂžile din sistem.

Spuneam cĂŁ de aici ĂŽnainte lucrurile nu vor mai fi la fel. CircumspecĂžia de moment a bĂŁncilor, reticente ĂŽn a acorda ĂŽmprumuturi, nu poate sĂŁ dureze. DacĂŁ nu dĂŁ ĂŽmprumuturi, o bancĂŁ nu poate sĂŁ subziste. Doar cĂŁ de aici ĂŽnainte banca va trebui sĂŁ ĂŽmpartĂŁ cu clientul coeficientul de risc care pânĂŁ ĂŽn prezent era lĂŁsat exclusiv ĂŽn seama debitorului. BĂŁncile vor trebui sĂŁ fie mai transparente Âşi sĂŁ nu se mai ascundĂŁ dupĂŁ „secretul” care le proteja manevrele incorecte. Vor trebui, deci, sĂŁ intre Âşi ele ĂŽntr-un sistem democratic sub presiunea pe care o genereazĂŁ criza mondialĂŁ. Care are Âşi pĂŁrĂžile ei bune...