Eliberat din corsetul restricţiilor autoimpuse în primele două mandate de revenirea triumfală pentru cel de-al treilea, domnul preşedinte Iliescu a lăsat deoparte diplomaţia şi prudenţa şi a glăsuit ori de câte ori a avut prilejul către presa care îl înconjoară la fiecare ieşire în public. Pe lângă puncte de vedere pertinente s-au strecurat, nu odată, opinii hazadate, păreri necorelate cu ale altor factori implicaţi, licenţe orale sau expresii mai colorate decât ar fi cazul. Această libertate de expresie a preşedintelui a alimentat sistematic preferinţa pentru detalii picante a unor gazete, răspunsurile preşedintelui la întrebări fără nici o legătură cu obiectul activităţii în curs fiind înregistrate după cum îl duce capul pe fiecare dintre debutanţii pe care redacţiile îi însărcinează, de regulă, cu aşteptatul în stradă cu reportofonul în mână.Ce s-a întâmplat la Timişoara l-a pus, însă, pe gânduri, pe preşedintele însuşi, înaintea unora dintre membrii staff-ului său. Afirmaţia făcută recent, la Timişoara, cum că nu va mai da declaraţii "pe picior", ci numai într-un cadru organizat, dă o grea lovitură rubricilor de ştiri şi fapt divers care vor trebui să şi caute poantele de rezistenţă prin alte părţi. Preşedintele face ceea ce ar fi trebuit să facă mai demult: să-şi "gospodărescă" mai bine ideile şi imaginea, să le confere mai multă greutate şi autoritate nu printr-un protocol găunos, ci prin reguli simple şi clare. Un prim pas l-a făcut deja prin emisiunea lunară difuzată pe România 1, "Starea Naţiunii", în locul apariţiilor intempestive pe tot felul de ecrane cu ratinguri nesemnificative. Este, şi în această emisiune, loc de mai bine, de mai atentă aplecare asupra problemelor cu greutate reală pentru viaţa cetăţeanului, şi într-o manieră mai puţin prudentă şi prevenitoare decât până acum.