Dacã secolul XX a fost al ideologiilor, cel care urmeazã - ne asigura Malraux - va fi religios sau nu va fi deloc!Debutul sãu pare sã dea dreptate marelui filosof ºi scriitor francez. Fundamentalismul - în special cel islamic - se acutizeazã într-un val de respingere violentã a globalismului ºi a însemnelor sale occidentale. Fanatismul ºi intoleranþa însângereazã de câteva decenii þãri precum Algeria, Egiptul, în timp ce naþiuni multireligioase, ca India, Pakistanul, Indonezia sau Filipine au de fãcut faþã unor veritabile rãzboaie civile purtate în numele crucii, a Islamului, sau al budismului. Peste marea problemã a omenirii care a pãºit într-un nou mileniu - sãrãcia cronicã - se abate, în valuri sângeroase fanatismului religios. La Ulster, în Þara Bascilor, în Sri Lanka, Orientul Mijlociu sau în Kashmir oamenii continuã sã moarã, într-o hecatombã închinatã credinþei. Dacã lumea creºtinã pare, în linii mari, vindecatã de excesele fundamentaliste ºi priveºte cu jenã în urmã, spre epoca Inchiziþiei ºi a Cruciadelor, cea musulmanã face faþã acum celor mai dure încercãri din istoria sa. Þãri în care religia s-a impus ca politicã de stat - Iran, Afganistan, Somalia - devin, mai mult sau mai puþin, fonduri de export al intoleranþei în forma sa extremã: terorismul. De la terorismul ideologic exercitat vreme de mai bine de o jumãtate de veac pe o ºesime din teritoriul planetei, eºuat lamentabil în disputa sa istoricã cu normalitatea, pânã la terorismului de stat din Afganistan distanþa e doar una de subtilitate a metodelor prin care se impune credinþda oarbã în dogmã. Încercarea americanilor de a jugula principalul rezervor de terorism internaþional este ºi ea una istoricã. De succesul sau de insuccesul ei depinde, poate, toatã evoluþia din acest secol care se anunþã deja atât de zbuciumat.