Faptul că la ultima emisiune "Starea Naţiunii", difuzată de TVR joi, preşedintele Iliescu a revenit asupra intenţiilor sale electorale din 2004 este de natură să readucă în "ceaţă" - vorba sa - clasa politică.  PSD îi făcuse, prin Viorel Hrebengiuc, o ofertă "care nu putea fi refuzată", promiţându-i un loc de independent, pe listele PSD, la Senat.  Generos, partidul urma să-şi suţină financiar campania electorală a viitorului candidat.  Spre surprinderea iniţiatorilor, dl Iliescu a anunţat, de pe la Geneva, unde se afla în acel moment, că nu a solicitat nici un fel de sprijin. Apoi, la "Starea Naţiunii" şi-a nuanţat opinia: este şi va fi, până la terminarea mandatului, preşedinte al tuturor românilor.  Deci, nu se va implica în nici o acţiune care să afecteze acest statut.  Asta ca să fie Opoziţia liniştită şi să-şi poată vedea de treabă. Încercând să risipim niţel ceaţa abătută asupra noastră de domnul preşedinte, ceaţă care se va menţine până chiar înaintea viitoarelor alegeri - conform spuselor domniei sale - să încercăm să vedem ce consecinţe are această decizie. În primul rând va lipsi partidul de guvernământ de suportul electoral explicit al preşedintelui în timpul campaniei electorale. Această absenţă se va cuantifica, desigur, printr-un anumit procentaj de voturi, nu atât de important, însă, atâta timp cât dl Iliescu nu-şi va modifica aserţiunea de revenire în partidul pe care l-a fondat.  Putem fi, însă, aproape siguri că viitoarea activitate, post electorală a sa nu se va desfăşura în poligonul parlamentar.  Dl Iliescu va merge la partid, unde se va aşeza în scaunul deţinut temporar de dl Cozmâncă şi de unde va încerca, desigur, să configureze partidul după propriile  sale percepţii.  Care percepţii sunt îndeajuns de cunoscute pentru a determina ca eventualele schimbări de personal să se producă pe parcurs.  Sau ca o parte dintre "nehotărâţii" PSD să decidă ce linie vor urma şi pentru ce drum vor opta.