Demiterea doamnei Andreescu din funcþia de secretar general al Guvernului, înainte ca ANI sã fi stabilit un diagnostic al “bolii” ei, reprezintã un punct câºtigat de premierul Boc.
Cât de apropiatã ºi de preþioasã pentru actuala putere este cea care þinea în mâinile sale frâiele executivului, ne putem da seama doar rãsfoindu-i CV-ul: a fost judecãtoare, a lucrat la Cotroceni – în mandatul lui Bãsescu, a mai fost ºefã prin Ministerul Muncii ºi pe la APAPS, ca sã fie promovatã, odatã cu intrarea în pâine a lui Boc direct la pupitrul de comandã de la Victoria.
Funcþia de secretar general al Guvernului a cunoscut fluctuaþii de importanþã. A fost practic nesemnificativã sub serviciile lui Jerbas ºi Olteanu. A devenit una dintre cele mai importante funcþii din guvern odatã cu Hrebenciuc, în timpul lui Vãcãroiu, acesta transformând-o într-un veritabil centru de putere prin care treceau aproape toate deciziile importante. Datoritã personalitãþii puternice a ocupantului, funcþia sa a fost asimilatã membrilor Guvernului. Sub dezastruoasa conducere a doctorului Opriº, din Cabinetul Ciorbea, funcþia s-a declasificat, Radu Vasile nemaiconsiderând-o demnã de a-i împodobi cabinetul. A revenit în structura executivului sub Isãrescu, prin Radu Stroe. A fost meritul lui ªerban Mihãilescu de a-i reda strãlucirea de pe vremea lui Hrebenciuc, în mandatul lui Nãstase. A rezistat în cabinetul Tãriceanu, prin Voicu ºi, din nou, Stroe, pentru ca Boc sã o scoatã definitiv din schemã. O miºcare abilã, pentru cã, fãrã sã-ºi piardã importanþa – ba chiar amplificându-ºi-o prin pletora de agenþii ºi servicii din subordine – secretarul general al Guvernului a putut sã lucreze într-o relativã liniºte, fiind mai puþin expus ochilor indiscreþi ai presei ºi opoziþiei. La adãpost de critici ºi controale, doamna Andreescu a reusit sã manevreze în voie, pe baza serviciilor prompte fãcute premierului, putând sã-ºi desfãºoare propriul lanþ de interese. Care este incomparabil mai complex ºi mai bogat decât ce a desluºit mass media. Neobiºnuitã cu astfel de ºocuri, doamna Andreescu a avut o prestaþie lamentabilã când a fost luatã la întrebãri, minþind cu sânge rece ºi furnizând explicaþii demne de o antologie a tupeului. Motivaþia sa, cum cã soþul nu-i e rudã, va rãmâne în folclor.
Confruntat cu “ºocul Apostu”, Emil Boc n-a mai aºteptat deznodãmântul investigaþiilor ANI ºi, fãcându-i un ultim cadou – prezenþa în delegaþia ce a vizitat Israelul – a demis-o într-un mod ostentativ.
Asta nu înseamnã cã doamna în cauzã – un foarte bun “specialist”, dupã cum ne asigurã dna Udrea, care se fereºte însã sã o cauþioneze – va rãmâne muritoare de foame. Cu siguranþã cã se va gãsi pentru dânsa un post liniºtit ºi cãlduros. De ce nu pe la vreo ambasadã? |
|
| Accesari:
3122
|
Adauga o opinie