„De aceea, vreau sĂŁ se Âştie cĂŁ resping categoric orice afirmaĂžie sau speculaĂžie cĂŁ o instituĂžie  a statului român este implicatĂŁ, sau poate fi implicatĂŁ ĂŽn fraudarea alegerilor. NiciodatĂŁ pânĂŁ acum nu s-a pus problema fraudĂŁrii alegerilor ĂŽn România de cĂŁtre instituĂžii ale statului”. (Traian BĂŁsescu, octombrie 2009)

Cine striga, ca din gurã de ºarpe, În decembrie 2004, cã alegerile prezidenÞiale vor fi fraudate de Nãstase ºi ai lui? Cine a pus batista pe Þambal dupã ce, În mod aproape miraculos, În dupã-amiaza turului 2, cei care au votat masiv pe listele suplimentare n-au avut decât un nume În gând? ªi când avantajul de pânã la prânz al lui Nãstase, semnalat de exit-poll, s-a metamorfozat Într-o victorie pe ultimii metri a contracandidatului?

Politicienii au memorie scurtĂŁ Âşi cred cĂŁ toatĂŁ lumea uitĂŁ ce spun ei, imediat ce aceste opinii devin neconvenabile.

Stigmatizarea Âşi „pedepsirea” lui Nica, pentru o simplĂŁ opinie (pe care acesta nu prea avea cum sĂŁ o probeze) este definitorie  din acest punct de vedere. DupĂŁ cum definitoriu este Âşi principiul stalinist „cine nu e cu noi, e ĂŽmpotriva noastrĂŁ”. În decembrie 2004, „autoritĂŁĂžile implicate ĂŽn fraudarea alegerilor” erau altele decât cele din 2009. Ce nu se poate ĂŽn 2009 era perfect posibil ĂŽn 2004!

Este un silogism Âşchiop, de genul celor pe care le practicĂŁ cu vĂŁditĂŁ plĂŁcere preÂşedintele ĂŽn exerciĂžiu. Sunt foarte curios cum vor evolua opiniile sale democratice dupĂŁ moĂžiunea de cenzurĂŁ Âşi – mai ales – dupĂŁ un rezultat negativ (pentru sine) al scrutinului din decembrie (pentru cĂŁ presupun cĂŁ va intra ĂŽn turul 2). Se va mai bate atunci cu pumnul ĂŽn piept cĂŁ sunt simple speculaĂžii, sau va striga, ca deobicei: „SĂŁriĂži, hoĂžii!”? Chiar dacĂŁ cel care le-a organizat a fost omul sĂŁu, Blaga?

Fraudarea alegerilor este o temĂŁ indrĂŁgitĂŁ de perdanĂži, de cei care nu pot concepe cĂŁ alĂžii  sunt mai buni, sau mai bine vĂŁzuĂži de alegĂŁtori. Cu atât mai ĂŽndrĂŁgitĂŁ cu cât cred mai puĂžin ĂŽn ea Âşi ĂŽn Âşansele ei de a le reda ceea ce cred cĂŁ le-a fost rĂŁpit. Este doar  un prilej de a-Âşi spori notorietatea Âşi de a se victimiza ĂŽn ochii celor care mai cred ĂŽn chestiile astea. Din câte-mi amintesc, o singurĂŁ datĂŁ s-a ĂŽntâmplat la noi ca ĂŽnvinsul sĂŁ recunoascĂŁ, sportiv, victoria ĂŽnvingĂŁtorului Âşi sĂŁ-l felicite, chiar dacĂŁ contre-coeur. S-a ĂŽntâmplat ĂŽn 1996, când Iliescu a acceptat decizia urnelor, deÂşi avea semnale puternice ca aceasta nu a fost sutĂŁ la sutĂŁ corectĂŁ. În rest, scandaluri Âşi ameninÞãri . Cel mai violent a fost Vadim, ĂŽn 2000, urmat de BĂŁsescu ĂŽn 2004 – dar ĂŽnainte de rezultatul final.

Cum va fi ĂŽn 2009? Personal, cred cĂŁ scorul va fi strâns, mult mai strâns decât a fost ĂŽn 2004, dacĂŁ se poate spune Âşi aÂşa. De ce? Pentru cĂŁ miza pare sĂŁ fie mai mare ca oricând Âşi se vor pune ĂŽn miÂşcare toate mijloacele posibile de ĂŽnclinare a balanĂžei – inclusiv cele violente. Iar ĂŽnvinsul va striga, cu siguranÞã, „hoĂžii!”.