Se discutã, de câteva zile, În cei mai duri termeni, problema publicitãÞii În (unele) ziare ºi la (unele) televiziuni. Se descoperã, astfel, cu o Întârziere de doar vreo zece ani, cã existã o relaÞie ocultã Între presa (de scandal) ºi (unele) firme. Cã mari calupuri publicitare nu au (doar) menirea de a face cunoscute publicului produse sau de a Þine sus prestigiul firmelor respective. Ci sunt o mitã mascatã pentru ca acestea sã nu fie ºicanate de unul sau de altul dintre competitorii de pe scena mass-media, care κi Înlocuiesc atractivitatea, derivatã din circulaÞie ºi prestigiu, cu spaima de rãul pe care l-ar putea provoca. Interesant este, deci, nu atât de ce acest lucru rãbufneºte abia acum, cât mai ales contextul În care se produce aceastã demascare. Pentru cã, pânã acum, ziarele "curate" au convieÞuit cu cele "mânjite" fãrã a se deranja reciproc În vreun fel, lãsând pe seama publicului sã facã distincÞia Între mobilurile care stau la baza discursului publicitar. Dupã pãrerea mea, sunt douã cauze majore: prima este aceea cã "sacul" bugetului de publicitate pare sã fi ajuns la fund. Criza este majorã ºi sub impactul nefericitului 11 septembrie ºi al suitei de falimente spectaculoase, Întreaga economie a intrat Într-o puternicã recesiune. Efectele externe se conjugã, la noi, cu cauzele interne, unde noua administraÞie nu reuºeºte sã revigoreze ºi sã impulsioneze economia. De aici "penuria" tot mai mare de publicitate În paginile ziarelor ºi la televiziune. Or, publicitatea rãmâne principala sursã de supravieÞuire a mass-media. Apoi, momentul de explozie are ºi o altã explicaÞie. Pânã acum, companiile atacate au preferat sã plãteascã decât sã se revolte. De ce? Pentru cã majoritatea aveau propriile lor probleme. Nu erau tocmai "curate". Nici nu puteau lucra prea "curat"Într-o economie mai mult subteranã decât la vedere ºi În care ar fi fost dezavantajate de abordarea lucrurilor În acest mod. A fost un menaj reciproc avantajos, atât timp cât era mai rentabil sã plãteºti decât sã te revolÞi, cu riscul de a avea de dat socotealã ºi În alte chestiuni decât calitatea produselor ºi bonitatea numelui. Actuala crizã va avea efecte dezastruoase asupra ambelor tabere. Vor dispare companii ºi gazete, sub presiunea necontrolatã a costurilor ºi a scãderii puterii de cumpãrare. Va câºtiga, poate, principiul darwinian al perpetuãrii speciilor. Sã nu vã miraÞi, Însã, dacã printre supravieÞuitori nu se vor afla cei mai buni.