Pentru angajaþii Bãncii Naþionale, ai Comisiilor de Supraveghere a Pensiilor Private ºi a Asigurãrilor, precum ºi pentru CNVM, austeritatea ia sfârºit la 31 Decembrie, iar bunãstarea se reinstaleazã de la 1 Ianuarie 2011.
Motivul: nici una dintre aceste instituþii nu este bugetarã! Ajustãrile de pânã acum au reprezentat doar o formã de solidaritate cu naþia în suferinþã, dar ºi solidaritatea are o limitã. Aºa încât investitorul Isãrescu ºi Compania (nefiind bugetari înseamnã cã sunt privaþi, nu?) îºi reiau activitatea. Banca Naþionalã se va ocupa în continuare sã tipãreascã bani ºi sã-i vândã bãncilor ºi populaþiei , beneficiul rezultat împãrþindu-l cu statul. Dacã trãim într-o economie liberã, iar BNR nu este bugetarã, mã întreb ºi eu, ca prostul: de ce sã aibã dl Isãrescu monopol? Cu ce sunt eu mai prejos? Mai ales dacã ar fi concurenþã, ar fi ºi dl Isãrescu nevoit sã coboare preþul, iar românilor le-ar fi mai uºor sã obþinã aceiaºi bani, la un preþ mai mic? Evident, aberez. Rãmâne însã aceastã întrebare fundamentalã, ce stã la baza discriminãrii dintre cei care servesc instituþiile statului: în timp ce celor cu cele mai mici lefuri li se taie 25% ca sã salveze economia, celor cu cele mai mari lefuri – ºi BNR ºi Comisiile, dar ºi CNVM sunt în topul salarizãrii, ei neavând limitãri legale – li se înapoiazã ceea ce li s-a luat temporar. Nici mãcar de formã nu au ºi ei o etapã intermediarã care sã-i bucure – teoretic – cã iau înapoi 10%. Pur ºi simplu, de la 1 ianuarie îºi vor încasa drepturile de dinainte de austeritate, poate chiar majoritate de cãtre ºefii recunoscãtori.
Dar, ca sã ne prosteascã chiar de tot, ni s-a adus ºi argumentul cã nici mãcar formula de solidaritate nu a fost în regulã: chiar dacã ei au fost de acord cu tãierea, au sãrit în sus cei de pe la Banca Mondialã ºi Europeanã, ºi de pe la alte foruri bruxelleze ºi au spus cã nu-i nici corect ºi nici legal! Mai cã l-au certat pe Boc cã a îndrãznit sã se amestece în treburile lor. Dar aºa este la noi: orice reglementare este ucisã de excepþii. ÃŽntotdeauna se va gãsi ceva, un motiv, o justificare, prin care sã se dovedeascã cã aplicarea oricãrei mãsuri nu se poate face în mod egalitarist, ca pe vremea comuniºtilor, ºi cã în democraþia asta realã, unii sunt mai egali decât alþii. Iar cei mai egali sunt cei care ne fac ºi ne dau banii noºtri cei de toate zilele: societatea Comercialã „Banca Naþionalã”, condusã de investitorul strategic Mugur Isãrescu. |