Odiseea privatizãrii marilor Întreprinderi industriale româneºti pare sã fi intrat Într-o etapã nouã pe care o marcheazã "momentul ALRO". Alãturi de SIDEX, combinatul de aluminiu de la Slatina poate fi considerat una dintre perlele care Împodobesc ruginita coroanã a economiei româneºti. Este un combinat modern - ºi modernizat pe seama propriei producÞiei - reprezintã un domeniu care are cerere pe piaÞã ºi a fost pândit de multe priviri lacome care ºi l-ar fi dorit În patrimoniu privat. Dar nu oricum - ci cu cât mai multe aranjamente ºi cu cât mai puÞini bani. Povestea sa era cât sã ajungã la final dacã nu s-ar fi ciocnit, dur ºi brusc, mai multe interese, În spatele cãrora stãteau persoane cu funcÞii importante prin actualul Executiv. Dupã câteva sãptãmâni bune de hãrÞuieli În care pãrÞile au scos la bãtaie detalii secrete din recuzita adversarilor, capacitând de o parte ºi de alta organe de presã ºi grupuri de presiune afiliate, iatã cã nodul gardian al chestiunii este desfãcut de premier prin clasica loviturã de sabie: nu-l mai vindem! Dacã e atât de bun, de profitabil, care e rostul sã-l dãm pe câteva zeci de milioane (de dolari) când se ºtie cã el valoreazã sute? Premierul a avut un curaj nebun: prin aceasta ºi i-a ridicat În cap pe toÞi cei de pe margine care sperau sã se Înfrupte cu o ciozvârtã din cadavrul ALRO, ca sã nu mai vorbim despre cei care sperau, uzând de tot felul de tertipuri (ca Balli, care-a scos, precum AgamiÞã Dandanache, din buzunar o scrisoricã cu schepsis) sã intre În posesia preÞiosului trofeu. Privatizarea cu tot dinadinsul a provocat pânã acum suficiente pagube economiei. Dacã liderii politici ar fi avut ºi altãdatã tãria sã zicã NU acolo unde era evident cã acesta e cuvântul (n-am sã evoc decât ROMTELECOM), am fi astãzi, poate, mai puÞin stresaÞi de ofensiva buimacã a preÞurilor ºi de politica de monopol a celor pe care i-am Înzestrat, pe puÞin, cu mai tot ce aveam de Doamne-Ajutã.