Poate sã parã cel puþin curios faptul cã dupã douãzeci de ani de la cãderea regimului Comunist, instituþii ale acestuia continuã sã funcþioneze.
Cel mai flagrant caz îl constituie Guvernul. Într-un sistem totalitar, în care statul este patron absolut, structura guvernamentalã reflectã acest lucru. Fiecare domeniu, fie el economic, social sau politic, trebuie sã dispunã de o structurã organizatoricã ºi de coordonare. Nu întâmplãtor, cele mai numeroase ministere erau cele economice, aproape fiecare ramurã industrialã importantã fiind reprezentatã în guvern.
ÃŽn primele Executive de dupã Revoluþie, acestea s-au regãsit aproape integral, ele începând sã se rãreascã abia dupã ce „grãmada de fier vechi” a economiei a început sã fie achiziþionatã pe mai nimic de fel de fel de „investitori strategici”. Guvernele care s-au perindat pe la Victoria au continuat însã sã conþinã un mare numãr de portofolii, chiar dacã unele s-au comasat. Un prim eveniment, în sensul restructurãrii, l-a constituit desfiinþarea ministerului Telecomunicaþiilor chiar de cãtre ministrul care operase tranzacþia secolului: vânzarea Romtelecom grecilor de la OTE, cu un preþ mai mic decât suma bãgatã în modernizarea reþelei de comunicaþii. O situaþie interesantã a avut Ministerul Turismului, desfiinþat de vreo douã ori ºi reînfiinþat, ultima datã, la cererea Elenei Udrea.
Care este explicaþia rezistenþei schemei guvernamentale tradiþionale? Una foarte simplã: fiecare formaþiune politicã venitã la putere avea nevoie de funcþii în care sã-ºi instaleze susþinãtorii ºi clientela politicã. Aceastã cerinþã a fãcut ca unele ministere sã se mãreascã considerabil. Au proliferat secretarii de stat (azi sunt câteva sute) ºi „cabinetele demnitarilor”, încadrate cu un mare numãr de secretare, ºoferi ºi curieri. Dar sectorul care a cunoscut cea mai mare înflorire a fost acela al consilierilor. Aici n-au fost stabilite limite ºi unii miniºtri se rãsfaþã în mijlocul a peste 10 sfãtuitori remuneraþi adesea cu lefuri mai mari decât cea a ºefului lor.
Traian Bãsescu s-a lãudat cu restructurarea aparatului administrativ, lucru care însã nu s-a întâmplat din motive electorale. Acum, sub presiunea crizei ºi a evenimentelor, tema reducerii numãrului de ministere a apãrut din nou Liviu Negoiþã a fost cel care a avansat niºte propuneri. Dar, pentru ca viitorul Executiv sã rãmânã cu doar 8 ministere, trebuie gãsitã formula înþelegerii cu partenerii unguri ºi independenþii, care nu vor accepta sã piardã poziþiile pe care le deþin.
Am însã o bãnuialã: cã discuþia asta se va mai prelungi niþel, pânã trece pericolul moþiunii ºi al aplicãrii mãsurilor de austeritate. Dupã care va fi abandonatã …