Ion Luca Caragiale: ÎNSEMNÃTATEA PRESEI Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred în nimic, cari nu vor sã înþeleagã cã omenirea are o menire, susþinându-ºi cã invenþia tiparului a dat între altele omului ºi mijlocul de a-ºi arãta dobitocia ºi a-ºi exercita perfidia; cã presa liberã este adesea un testimoniu de paupertate intelectualã a unei naþii ºi un document de rele nãravuri ºi rele apucãturi. Uitã însã scepticii sã socoteascã marile avantaje ale presei. Un exemplu recent le va astupa gura. Iatã-l: Gheorghe Marin, un om modest pânã alaltãeri, devenit astãzi ilustru, a fost omorît ºi chinuit, torturat ºi asasinat de comisarul Creþu. Dupã ce l-a ucis, comisarul asasin a pus câþiva sbiri de au luat cadavrul ºi l-au îngropat noaptea. Ce ar fi devenit nenorocita vãduvã ºi orfanii victimei, dacã nu era, gata la postul sãu, sentinela neadormitã a opiniei publice, presa? Din nenorocire pentru Gheorghe Marin ºi familia, presa a aflat aceastã tragicã împrejurare, ºi cu toatã sinceritatea ºi buna credinþã de care este capabilã, a dat alarma cu atâta energie încât asasinii au trebuit sã batã în retragere. Ei, îngroziþi de descoperirea infamiei lor, s'au dus în toatã graba la locul unde îngropaserã pe mort, l-au desgropat ºi i-au dat drumul, ameniþându-l însã cã dacã va spune cuiva cele întâmplate îl omoarã ºi-l îngroapã iar. ªi astfel, graþie glasului puternic al presei, Gheorghe Marin a fost redat familiei sale ºi societãþii. Suntem în dulcele Paºtelui; sã zicem cu toþii: Gheorghe Marin a 'nviat ! - Adevãrat a 'nviat !. Reprodus dupã: http://www.cimec.ro/carte/politice/ilc.htm Cititi in "Rãcnetul Carpaþilor" articolul lui ªtefan Cazimir "Caragiale e cu noi"