Felul în care se mișcă domnul Băsescu de când a preluat funcția de președinte pare să fie pe placul mai multora decât a celor care ar avea ceva să-i reproșeze. Președinte, premier, primar, ministru de toate felurile și profesor de Marea Neagră pe deasupra, domnului Băsescu pare că nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin - vorba clasicului.Disponibilitatea sa remarcabilă de a trasa indicații în toate direcțiile, de a avertiza pe toată lumea și de a arăta întregii nații calea cea dreaptă aduce aminte de un model încă proaspăt în mintea multor români. Și nu doar proaspăt: regretat, chiar, de către nu puținii dintre ei.Poporul român, pornit cu entuziasm pe drumul democrației, a constatat, asemenea lui Churchill, că nu este cel mai bine pavat dintre toate drumurile posibile, dar că pare a fi cel mai utilizabil dintre acesta. Libertatea personală s-a ciocnit, destul de rapid de libertățile celorlalți, de multe ori contondent și destul de neînțeles, față de o ereditate ce nu avea nimic comun cu aceasta.În fața riscului și temerilor de tot felul oamenii au început să regrete absența unui far călăuzitor și au privit cu neîncredere principiul separației puterilor, ca o formă disimulată a fugii de răspundere. De aici și opțiunea tot mai pronunțată, la ultimele cicluri electorale, spre un mesaj mai radical și mai autoritar. Traian Băsescu a fost, atât la primărie cât și la președinție, benefeciarul unei astfel de preferințe. În el, cei care l-au votat au văzut omul capabil să o rupă cu compromisurile de tot felul și să abordeze, direct, fenomenele care ne fac viața amară. Prin activitatea sa efervescentă președintele răspunde acestei aspirații. Sau pare să răspundă, atâta timp cât nu se manifestă încă feed-back-ul democratic. Cât timp nu sare în ochi faptul că legea îi apără și pe cinstiți și pe hoți până la punctul în care se manifestă capacitatea de a evidenția cu claritate hoția. Cât timp nu sare în ochi faptul că justiția poate fi cu adevărat independentă, refuzând să răspundă chiar și la comenzile bine intenționate. Cât timp organele statului nu fac sluj nici la comanda politicienilor abuzivi și nici împotriva adversarilor acestora, întelegând că la abuzuri nu se poate răspunde tot prin abuzuri.Elanul prezidențial se va tempera, probabil, odată cu primele restricții constituționale care vor face ca unele dintre acțiunile sale să nu mai poată avea acoperirea și efectele așteptate.Deocamdată, domnul Băsescu domnește cu aplomb într-o Republică Prezidențială Română, aflată în tranziție spre Republica Constituțională. |