Dacă ar fi să ne luăm după explicaţiile încâlcite pe care le-a dat la televizor, episodul cu elicopterul de la Braşov al premierului Boc s-a petrecut cam aşa: după ce şi-a terminat treburile şi şi-a recuperat fata şi nepotul de la neamuri, primul-ministru l-a chemat pe şeful pazei sale şi i-a spus: „Măi, nea Cutare. Vreau să-i iau pe ăştia mici cu mine la Bucureşti. Dar insist să respectăm legalitatea. Aşa că vezi tu ce trebuie făcut din punctul ăsta de vedere, ca să nu avem probleme cu cârcotaşii de la presă!” Nea Cutare s-a interesat şi a venit cu răspunsul: „Domnule prim-ministru, facem în felul următor: contabilitatea de la SRI o să vă taie chitanţă pentru transportul a două persoane – că au dreptul să facă şi astfel de servicii publice. O să coste cam mult -  vreo 2000 de lei – dar e fără TVA, că ăştia nu sunt plătitori. Şi e OK!”.

Zis şi făcut. Contabilii au tăiat chitanţa, premierul a scos banii din buzunar – că tocmai luase leafa – şi micuţii au putut fi îmbarcaţi în cel mai legal mod cu putinţă.

Cum s-au întâmplat lucrurile în realitate? Puţin diferit. Premierul şi-a îmbarcat rudele fără prea multe vorbe – nimeni nu a avut ceva de obiectat – doar că la aterizarea la Bucureşti s-au trezit cu o echipă a televiziunii la locul de debarcare. Şeful pazei a cam sfeclit-o şi i-a spus premierului: „Ăştia ne fac ca la Nufărul dacă filmează şi copiii. Cum facem, dom’ premier?” Boc a stat puţin pe gânduri (i-a trecut prin minte să-i ascundă pe ăia micii prin bagaje, sau să-i lase la elicopter până pleacă presa) şi a hotărât: „Respectăm legea! Şi, până să apară primele imagini pe micile ecrane s-a declanşat o goană nebună: un echipaj a fugit la SRI, unde ofiţerul de serviciu l-a adus de acasă pe contabil, acesta a tăiat chitanţele, echipajul a gonit înapoi la Guvern şi i-a dat premierului documentul pe care acesta l-a fluturat apoi pe la nasul jurnaliştilor puşi să-l toace mărunt pe tema cheltuirii banului public.

Toată această comedie ar fi putut fi evitată dacă cei implicaţi ar fi avut un dram de judecată lucidă. Care a fost marele abuz al premierului? Că şi-a luat copilul cu el? Un om atât de prins cu treburile publice mai face şi chestii din astea. E om, şi nu e o gaură în cer. Nu-şi duce în fiecare zi odraslele la şcoală cu elicopterul. Nu-i ţine cu el la serviciu, cum făcea un fost director de la SIE. A fost o întâmplare, pe care ar fi trebuit să şi-o asume cu demnitate, fără să mai scoată din buzunar un sfert de leafă de premier pentru o croazieră care, cu un elicopter privat, n-ar fi costat nici jumătate. Chiar încep să cred că abuzul a fost făcut tocmai prin montarea acestei acoperiri legale, care mă duce cu gândul că se procedează curent în acest fel. Cât despre presa care se agaţă de toate mărunţişurile – asta este treaba ei. Să facă din ţânţar armăsar. Şi viceversa. Cu riscul de a fi judecată şi sancţionată. La audienţă.   
__________________
* Închiriază un elicopter

Post Scriptum. O persoana care se mai pricepe la lucrurile astea mi-a facut urmatoarele precizari: aeronavele de stat (militare, ale Politiei, Vamii, etc) nu sunt inmatriculate civil, deci nu pot efectua zboruri comerciale.Un zbor comercial implica asigurarea pasagerilor, ceea ce nu se intampla la zborurile militare.Aeronavele de stat pot transporta persoane din afara institutiei de care apartin numai in regim de urgenta - inclusiv transportul demnitarilor si a insotitorilor acestora ( inclusiv neveste sau copii). Ministerul de Interne anunta in fiecare an intentia de a face si zboruri comerciale, dar renunta de fiecare data, pentru ca inmatricularea comerciala este prohibitiva  din punct de vedere financiar.

In cazul de fata ar fi interesant sa aflam de la SRI cum s-a facut calculul per pasager al chitantei eliberate premierului, dar mai ales cum s-a emis o chitanta in absenta unui contract.