Aruncat - cam cu prea multă uşurinţă - de către Năstase în groapa cu lei a 'localelor', fostul ministru de Interne, Ioan Rus se înscrie în galeria marilor perdanţi al trecutului an electoral. Nu a pierdut doar primăria Clujului, ci şi consiliul judeţean, rezultatul de la alegerile parlamentare fiind pe măsura performanţelor anterioare: doi deputaţi şi un senator, nici unul dintre aceştia fiind Ioan Rus.Fostul ministru şi-a păstrat independenţa, nemairiscând să piardă încă o dată. Eşecul este molipsitor şi greu de suportat. A preferat să rămână o voce singulară în eşalonul de sus al partidului (eşalon serios bulversat de mişcările haotice de cadre efectuate de preşedintele partidului în răgazul confuz dintre locale şi generale) chiar dacă autoritatea sa a fost pusă serios la îndoială de performanţa electorală.La recenta reuniune a reprezentanţilor ardeleni şi bănăţeni ai partidului (structurarea partidului pe zone fiind o mai veche idee a sa), Ioan Rus s-a alăturat corului de critici ce se face auzit în ultima vreme la adresa fondatorului partidului, în special după neinspirata sa decizie de graţiere a lui Cozma. Ar fi însă o eroare să îl pui pe Rus în aceaşi oală cu Tănăsescu, Dan Ioan Popescu sau Oprişan. Aceştia fac parte din categria celor care s-au considerat în pericol prin revenirea lui Iliescu la partid, care ar fi trebuit să-şi concretizeze într-un fel opiniile critice emise la adresa baronilor şi a capitalismului de cumetrie practicat de către unii din membrii de bază. Rus nu se numără nici printre baroni (chiar dacă are o stare materială confortabilă) şi nici printre capitaliştii de cumetrie. Face, însă, parte din 'eşalonul doi' al nomeclaturiştilor, vizat în declaraţiile lui Guşă. Spre deosebire de ceilalţi, Rus nu s-a sfiit să-şi critice şefii (inclusiv pe Năstase) şi atunci când perspectivele erau mai roze decât s-a dovedit, el manifestându-se, în cadrul 'aripii Năstase', ca unul dintre cei mai acerbi adversari ai imixtiunilor prezidenţiale în politica şi practica Executivului. Căpos şi greu de manipulat, Rus a fost şi va fi o piedică în calea jocurilor şi a scenariilor de tot felul care se pun acum la temelia viitorului PSD. N-aş baga mâna în foc că viziunea sa în materie de reformă e cea de care are nevoie partidul lui Iliescu - cu sau fără Iliescu -, dar în mod cert deschiderea spre dezbatere este un lucru bun. În lipsă de altele.