Scandalul stârnit de manualul alternativ de istorie i-a luat pe nepregătite şi pe partizanii, şi pe ad- versarii acestui tip de reformă a învăţământului. Ocupat să negocieze cu elevii care nu vor să dea examen de matematică la bacalaureat, ministrul Învăţământului, domnul Marga, a recunoscut, cu sinceritate dezarmantă, că habar n-avea ce scrie în respectivul manual. Pentru că alţii avuseseră sarcina să-1 vegheze şi să-l aprobe. Acei alţii au avut şi ei prea multe pe cap ca să se mai complice cu verificarea conţinutului - ceea ce ar fi sunat a cenzură, nu-i aşa?, iar într-o societate democratică cenzura sună ca dracu, vorba unui cunoscut revoluţionar - şi astfel elevii s-au trezit, acum, când numărătoarea inversă a început, că nu ştiu ce şi cum vor învăţa pentru viitorul bacalaureat. Ceea ce se întâmplă acum, cu acest manual, seamănă izbitor de mult cu ceea ce se întâmpla în urmă cu vreo trei-patru decenii, când tot aşa, nişte specialişti deciseseră că masele fac istoria şi nu personalităţile, dând la iveală o istorie a românilor din care eu, cel puţin - crescut „pe şest", cu vechea Istorie a lui Giurăscu în mână - n-am mai înţeles nimic. Şi atunci, locul, lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi chiar Vlad Ţepeş fusese luat de mulţimea anonimă a celor exploataţi, care ba se răsculau, ba se războiau, făurind istoria conform teoriei marxiste. Astăzi, specialiştii în istorie îl înlocuiesc pe Ţepeş cu Dracula. Iar dacă o ţin aşa, mâine- poimâine îl vom găsi în cartea de istorie şi pe Pacepa.