Dacă după audierile și votul dat guvernului Croitoru te-ai fi așteptat ca investirea guvernului Boc IV să fie una la limită, cu emoții pentru coaliția realizată cu atâtea dificultăți din minorități și transfugii-independenți. n-a fost deloc așa. Cabinetul a primit un vot confortabil, la care a contribuit, din proprie inițiativă și contra indicațiilor de partid, un număr de vreo 40 de pesediști și liberali care privesc cu jind la masa plină de fonduri (câte mai sunt) a Puterii.
Ce a rezultat din acest vot? În primul rând, ieșirea din scenă a unor politicieni de ocazie, rătăciți la acest nivel: panglicarul Paleologu – veritabil «accident » la Cultură, inginerul Pogea, ministru de Finanțe de seral, doamna Plăcintă, soluție de avarie pentru defecțiunea Ridzi și dl Stănișoară, singur pentru generalii hârșiți în războaie de birou. În al doilea rând, instalarea confortabilă în fotoliile de orchestră ale Executivului a veritabililor independenți (vorba lui Ponta) : Videanu, Blaga, Berceanu, Udrea și chiar Sandu. Sunt miniștrii asupra cărora n-a plutit niciun norișor de incertitudine, fiind considerați stâlpii de rezistență politică ai edifciului reproiectat de trei ori până acum. Ei constituie, în același timp, și ordonatorii celei mai importante părți a bugetului, putând dispune nestingheriți de direcțiile pe care vor fi drenate fondurile publice.
O a doua categorie o constituie noii veniți, cei care primesc acum botezul executiv. Intră aici ministrul de Externe Baconschi (un tehnocrat), cel al Educației, Funeriu, sau cel al Apărării, Oprea, toți fiind, de fapt, oamenii lui Băsescu, impuși în mod expres, în schemă de către acesta. Despre Predoiu și Vlădescu, fosti liberali convertiți la un soi ciudat de independență, se poate spune că ar constitui “nada” pentru atragerea unei disidențe liberale mai cuprinzătoare de partea democrată. Despre Șeitan sau Dumitru nu se pot spune prea multe, dată fiind absența CV-ului lor politic. Se poate spune însă faptul că din structura de rezistență a guvernului va face parte cu siguranță eșalonul udemerist: și Bela, și Borbely și Hunor și Czeke sunt oameni serioși, asupra cărora n-au planat suspiciuni de incompetență și care – în cazul în care necesitățile specifice ale partidei maghiare vor fi satisfăcute - se va putea conta pe eficiența lor.
Trăgănd linie, putem spune că Guvernul Boc IV își datorează operativa intrare în pâine lehamitei generale față de tribulațiile politice care ne-au mâncat un an, scurs degeaba. Cât va fi de eficient și cât de justificată validarea sa, vom avea tot timpul să vedem.