Separaþia puterilor în stat a condus cãtre un soi de echilibru pe care unii îl contestã: dintre un Executiv care are toate comenzile deciziilor administrative în mânã ºi o Preºedinþie care nu stãpâneºte, în mare, decât cele mai importante servicii secrete. ªi unii ºi alþii considerã cu au nevoie de ceva mai mult pentru ca balanþa sã fie cu adevãrat echilibratã. Dl Talpeº, de exemplu, a considerat necesar sã existe, ca la americani, un organism de coordonare a tuturor instituþiilor care trag cu ochiul ºi cu urechea. Ideea a fost consideratã ca o încercare de a muta la Cotroceni polul de putere, fãcând din Executiv o marionetã a acestuia. În ciuda faptului cã, în special dupã 11 septembrie, o anumitã concertare a acþiunilor acestor servicii apãrea necesarã, ideea a cãzut în CSAT, pentru a nu încinge ºi mai mult spiritele, ºi aºa inflamate de cãtre corurile reunite ale Victoriei ºi Cotrocenilor. Asistãm, în prezent, la un soi de armistiþiu, în virtutea cãruia SRI ºi SIE dau raportul la Cotroceni (în primul rând), în timp ce Executivul se mulþumeºte cu recolta serviciilor de specialitate de la Interne, Justiþie ºi Armatã. Evident cã pe fondul acestei dispute surde, survine întrebarea: cât de puternice mai sunt, într-un regim democratic, serviciile secrete? În ce constã puterea lor ºi cum poate fi ea utilizatã în scopuri politice? Un posibil rãspuns îl oferã ºedinþa de miercuri de la SRI. Acolo, premierul a afirmat cã, în proporþie de 80%, Guvernul este beneficiarul informaþiilor pe care le furnizeazã Serviciul Român de Informaþii. Informaþii, presupun, care vizeazã într-o mare mãsurã modul în care funcþioneazã componentele administraþiei. Informaþii care atrag atenþia asupra unor fenomene care trebuiesc þinute sub control: spionajul economic, corupþia, traficul de influenþã, posibilele manifestãri teroriste. Acum, cã am intrat în NATO, problematica cu conotaþie externã îºi reduce din importanþã. Doar n-o sã ne apucãm sã-i spionãm sau sã-i dãm în gât pe noii noºtri parteneri. Greul rãmâne pe corupþie ºi pe manifestãrile adiacente. Or, aproximativ aceleaºi informaþii SRI-ul le furnizeazã ºi preºedintelui, sau în primul rând preºedinþiei. Acest lucru conferã din start un avantaj instituþiei din deal ºi devine mai de înþeles hotãrârea cu care preºedintele a anunþat noua cruciadã împotriva corupþiei (guvernamentale, în primul rând) luânduºi-l de martor chiar pe Bush. Lupta împotriva corupþiei este un obiectiv naþional, la care trebuie sã se înhame ºi Dealul ºi Valea. Problema este unde se vor înregistra pagubele. Nu tocmai colaterale... |