În urmã cu cinci ani, în Piaþa Victoriei se desfãºura prima dintre secvenþele care aveau sã bulverseze pânã la ininteligibil marele show al Revoluþiei Române. Dacã pânã atunci totul pãruse a decurge într-o armonie perfectã, emanaþii constituind o echipã solidã ce n-avea alt interes decât binele poporului scãpat de flagelul ceauºist, cea de-a 22-a zi a noii epoci marca semnele unei reale lupte pentru putere în cadrul CFSN-ului, avându-l ca exponent principal pe Dumitru Mazilu, fost securist, fost diplomat, fost disident ºi un extrem de nesatisfãcut "numãr 2" în noua ierarhie.

Cât de mult ºi-a dorit Mazilu sã devinã "numãrul unu" a fost evident În acea tragi-comedie jucatã pe TAB-ul din PiaÞa Victoriei, În care a scandat, cu mulÞimea, succesiv, "Moarte securistilor!" si "Jos lliescu!", Într-o primã ºi aproape reuºitã Încercare de manipulare a strãzii.
ÂŞi, dacĂŁ schimbarea de vremuri Âşi metode n-ar fi fost, totuÂşi, o realitate, puĂžin ar fi lipsit sĂŁ fi avut un preÂşedinte-securist. Cu 50 de ani ĂŽn urmĂŁ, o astfel de ĂŽncercare nereuÂşitĂŁ s-ar fi soldat cu lichidarea fizicĂŁ a temerarului, dupĂŁ cum succesul ar fi fost plĂŁtit ĂŽn acelaÂşi fel de cĂŁtre contracandidaĂži.

AstĂŁzi, ĂŽnvinsul din 12 ianuarie e ambasador...