Fãrã a scãdea nimic din meritele Poliþiei, care a acþionat aºa cum trebuie sã o facã în astfel de cazuri, trebuie sã recunoaºtem cã ceea ce ne-a plãcut sã numim 'furtul secolului' poate cãpãta cu uºurinþã o altã etichetã. 'Prostia secolului', de pildã, sau 'Stupiditatea secolului'.Publicul nutreºte în general sentimente originale, desprinse de matca clasicã a moralei, când este vorba despre astfel de fapte. Hoþi îndrãzneþi ºi inventivi devin veritabili eroi populari, mai ales când victima jafului nu este un cetãþean oarecare, ci instituþii impresionale de genul bãncilor sau a statului. Omul simplu se vede, de multe ori, rãzbunat de aceºti briganzi, pentru umilinþele ºi lipsurile pe care le suportã din partea mecanismelor sociale ºi statale. Bonnie ºi Clyde, cei doi celebri spãrgãtori de bãnci din America Marii Depresiuni, au devenit veritabile personaje de legendã, deºi aproape nimic din datele lor morale nu îndreptãþeau o asemenea faimã. Vreme de câteva zile, Nica a pãrut sã fie un astfel de erou. Era omul care îndrãznise sã înfrunte sistemul într-un mod original ºi plin de riscuri: furând trei milioane de euro! O maºinã de bani! Cât timp nu se dãduse de urma lui, s-au fãcut fel de fel de speculaþii legate de modul în care aceastã cantitate de bani avea sã fie folositã. Brusc, în biografia sa au început sã aparã semnele unei personalitãþi ascunse, diabolice, capabilã de punerea la punct a unor planuri complexe. Gãsirea ºi arestarea lui aveau însã sã dea peste cap întregul eºafodaj. Pânã ºi acel 'Bine aþi venit, vã aºteptam!' - îngãimat pe când era trântit ºi încãtuºat, sugera sfârºitul unui calvar. Calvarul confuziei în care-l cufundase un furt instinctual, nu unul intelectual. Nica a furat banii pentru cã i-a avut la îndemânã ºi n-a rezistat tentanþiei. Nu numai cã n-a avut nici un plan, dar a fost pur ºi simplu blocat de norocul cãzut pe capul lui, încât primul lucru pe care l-a fãcut a fost sã cumpere o vilã la Snagov, în vãzul întregii lumi. Probabil cã cele câteva zile în care s-a aflat singur cu banii, Nica a trãit sentimentul pe care l-au avut nu puþini dintre întreprinzãtorii români care au dat câte o loviturã, dupã care, în absenþa unui business-plan clar, au capotat. Confuzie, teroare, regret ºi - în cele din urmã, o mare uºurare... |