Ministrul Industriilor a gãsit explicaþia pentru problemele pe care le ridicã temperatura scãzutã din casele românilor: luna decembrie s-a dovedit a fi o lunã mai friguroasã decât în mod obiºnuit! Nu cã ar exista o regulã, sã fie atâtea sau atâtea grade plus sau minus. Dar - ºi dl ministru a venit chiar cu documentul - o diagramã a ultimilor ani menþioneazã o drasticã coborâre a temperaturii medii sub linia care indicã punctul de îngheþ al apei. Iatã, într-adevãr, elementul care ne lipsea din dreapta judecatã a situaþiei generale. Pentru cã, este foarte simplu: dacã decembrie era o lunã normalã, nu se întâmpla nimic. Oamenii ar fi stat liniºtiþi la cãlduricã. ªi n-ar fi tremurat, pe motiv de lipsã a presiunii la gaze, care lipsã, între noi fie vorba, tot din cauza ruºilor se produce. Sã revenim, însã, la oile noastre ºi anume la profilul meteo ºi moral al lunii decembrie. Vom observa cã naþiunea românã este o naþiune meteodependentã. Dacã în decembrie 1989, vremea n-ar fi fost frumoasã ºi prielnicã revoluþiei, astãzi cine ºtie ce-ar fi fost de noi. Cine ºtie câte haine în plus am fi pus pe noi, pentru a înfrunta restricþiile ceauºiste. Dar în decembrie '89 a fost o lunã atipicã. În loc sã fie ger de crãpau pietrele, sau sã ningã de sã nu mai poatã circula vreo maºinã, a fost plãcut ºi liniºtit. Astfel încât s-a putut produce Revoluþia. Ceauºescu ar fi putut atunci sã invoce aceleaºi motive ca ºi ministrul Popescu. Presupunând cã n-ar fi fost împuºcat la Tâgoviºte, el ar fi putut sã aparã la televizor ºi sã explice, pe bazã de diagrame cã, în loc ca sã fie cum fusese în ultimii cinci ani, geroasã ºi încãrcatã de nãmeþi, luna decembrie a anului 1989 a fost cum a fost. ªi de aici tot ce s-a întâmplat, bine sau rãu (depinde pentru cine). Aºa încât nu putem sã nu-i dãm dreptate d-lui ministru: nu presiunea, nu consumul industrial, nu contractele cu ruºii sunt de vinã, ci luna decembrie, cu profilul ei incert. |