Dragi români,
Mã aflu aici, în mijlocul vostru, al celor care cu sudoarea frunþii alinaþi setea ºi pofta naþiunii prin producþiile record pe care le obþineþi an de an, dar cu precãdere în ultimii trei, pentru cã voi aþi rãmas ultima speranþã de mai bine.
ªtiþi ce s-a întâmplat la Bucureºti, unde un partid în slujba cãruia mi-am pus capacitãþile creatoare ºi competenþa acumulatã în timp a avut o comportare ruºinoasã: niºte proºti tâfnoºi, care n-au condus vreodatã nici mãcar un scuter, au decis cã locul meu nu mai este acolo. Au renunþat cu o inconºtienþã vecinã cu prostia la funcþia de cel de-al doilea om din stat pe care eu am exercitat-o cu pricepere ºi mãiestrie spre bine tuturor. ÃŽmpinºi de la spate de un moºneag îmbãtrânit în rele ºi ranchinos peste mãsurã, pe care eu l-am tratat totuºi cu respect, nedându-l afarã dupã ce am obþinut cu brio mandatul de ºef al partidului, ºi de un fost preºedinte arogant ºi corupt, pe care l-am tolerat în ciuda “dosarelor grele” pe care le avea în spate, m-au aruncat în afara partidului ca pe o mãsea stricatã! ÃŽn Senat, deasemenea, un rãspopit care, pe deasupra mai e ºi socrul actualului preºedinte ºi pe a cãrui fiicã am trimis-o, cu toate riscurile de a se face de râs, la Bruxelles, sã ne reprezinte în calitate de europarlamentar, a tras deasemenea toate sforile, ºantajându-ºi colegii de partid ºi senat, pentru a obþine revocarea mea dintr-o funcþie pe care am servit-o cu respect ºi devotament, lãsându-mã fãrã birou, secretare, bodyguarzi ºi ºofer, ca pe ultimul parlamentar. Nesocotind înaltele sentimente ale acestui popor deosebit care mi-a dat cu entuziasm cinci milioane de voturi cu care ar fi trebuit sã merg la Cotroceni, dacã unii dintre “colegi” – cãci nu pot sã le spun altfel, însãrcinaþi cu monitorizarea votului, nu s-ar fi dus la culcare în loc sã vegheze ca lucrurile sã se desfãºoare în mod corect, aceºti indivizi jalnici, corupþi ºi incompetenþi au pângãrit cele mai nobile idealuri ale stângii, lipsind-o de aportul celui mai îndreptãþit om, prin caracterul ºi expertiza sa, sã conducã aceastã þarã dupã viitoarele alegeri care ar fi trebuit sã îndrepte eroarea din 2009, cea care a cauzat atâta suferinþã nu doar familiei mele, dragei mele soþii ºi respectatei mele soacre, eroinã a Revoluþiei Române.
Mã aflu aici, printre voi, pentru a pune bazele unicului partid, formaþiune politicã, care sã poatã conduce þara pe drumul cel drept, fãrã corupþi ºi oameni lipsiþi de responsabilitate. Sã facem din Dãbuleni reperul istoric al unei noi politici, iar din vrednicii sãi locuitori-alegãtori, detaºamentul înaintat care va putea purta þara, sub înþeleapta mea conducere, spre noi culmi de progres ºi civilizaþie! Trãiascã Dãbuleni! Trãiascã România condusã de fiul adoptiv al acestor locuri! Mihaela, dragostea mea, þara e cu noi. Victorie! Hidra pesedistã va fi învinsã! Amin!
Al dvs., Mircea Geoanã, preºedinte în ciuda tuturor!