ÂŞtiaĂži cĂŁ noi avem un „rege internaĂžional al romilor”, pe lângĂŁ ceilalĂži regi Âşi ĂŽmpĂŁraĂži de care nu duc lipsĂŁ etnicii? Nimic altceva decât o recunoaÂştere a poziĂžionĂŁrii asupra sau transnaĂžionale a unuia dintre cele mai compacte Âşi mai unitare grupĂŁri etnice din Europa. VeniĂži nu se Âştie exact când din India (autoritĂŁĂžile indiene recunosc apartenenĂža lor la grupĂŁrile etnice de pe terotoriul Indiei) ei s-au rĂŁspândit aproape pretutindeni unde au gĂŁsit loc sĂŁ se aÂşeze Âşi mijloace de subzistenÞã. Au foste, secole de-a rândul, robi pe moÂşiile latifundiarilor, opriĂži din periplul lor istoric Âşi aÂşezaĂži cu forĂža pe amplasamente neprimitoare Âşi izolate de restul populaĂžiei. În timp, s-au desprins diverse ramuri care au renunĂžat la condiĂžia de nomazi Âşi s-au integrat ĂŽn societĂŁĂžile respective. Nimic ĂŽnsĂŁ nu i-a putut opri pe Ăžigani – nici mĂŁcar regimurile comuniste represive, care ĂŽÂşi ermetizserĂŁ graniĂžele – sĂŁ umble de-a lungul Âşi de-a latul unei Europe ĂŽn continuĂŁ schimbare. Ultima eliberare a Ăžiganilor „legaĂži de glie”, ĂŽntr-un fel sau altul, de pe vremea lui Mihai Viteazu, a constituit-o cĂŁderea regimurilor comuniste. Presiunile fĂŁcute de statele dezvoltate la adresa libertĂŁĂžilor individuale au avut primul ecou ĂŽn miÂşcarea freneticĂŁ Âşi dezorganizatĂŁ a cohortelor de Ăžigani care au descoperit adevĂŁratul tĂŁrâm al fĂŁgĂŁduinĂžei ĂŽn Þãrile nepregĂŁtite pentru confruntarea cu ei Âşi cu trĂŁsĂŁturile de caracter Âşi de educaĂžie istorice. Nu vreau – Âşi nu pot - sĂŁ spun cĂŁ lipsa de drag de muncĂŁ Âşi tentaĂžia aproape naturalĂŁ a ĂŽnsuÂşirii bunurilor altora este o caracteristicĂŁ geneticĂŁ. Cunosc – unii ĂŽmi sunt chiar prieteni – suficient de mulĂži reprezentanĂži ai etniei care au avut puterea sĂŁ dobândeascĂŁ o educaĂžie Âşi sĂŁ devinĂŁ membri respectaĂži ai societĂŁĂžii. Caracteristicile negative pot ĂŽnsĂŁ sĂŁ se regĂŁseascĂŁ aici ĂŽntr-o proporĂžie incomparabil mai mare decât la altĂŁ etnie. ÂŞi de aici, toate problemele ei. Un sondaj efectuat, pe fondul ultimelor evenimente, ĂŽn Italia, aratĂŁ cĂŁ peste 60% din populaĂžie nutreÂşte sentimente de aversiune Âşi antipatie faÞã de Ăžigani. Probabil cĂŁ nici o altĂŁ etnie nu ĂŽnregistreazĂŁ o atare performanÞã. Iar ea vine, fĂŁrĂŁ ĂŽndoialĂŁ, de la rezistenĂža manifestatĂŁ faÞã de o adaptare necesarĂŁ la normele de civilizaĂžie Âşi moralitate, care vine din strĂŁfundurile unei istorii speciale. I-aÂş invita acum pe toĂži profesorii de democraĂžie care ne-au servit lecĂžii ĂŽn ultimii 17 ani, sĂŁ punĂŁ mâna Âşi sĂŁ-Âşi aplice principiile ĂŽn colectivitĂŁĂžile de Ăžigani „eliberate” de persecuĂžiile interne. SĂŁ reuÂşeascĂŁ ei ceea ce noi n-am reuÂşit nici la HĂŁdĂŁreni Âşi nici ĂŽn alte pĂŁrĂži, unde populaĂžia localĂŁ a plĂŁtit mult prea scump riscul convieĂžuirii cu elemente pentru care nici o normĂŁ nu e valabilĂŁ.
Problema Ăžiganilor nu este una româneascĂŁ. Este una europeanĂŁ. Europa trebuie sĂŁ gĂŁseascĂŁ soluĂžiile – pe care ĂŽn alte locuri le-a Âşi gĂŁsit – de a face din Ăžigani un factor de risc acceptabil pentru cei care sunt nevoiĂži sĂŁ convieĂžuiascĂŁ cu ei. Þiganii ĂŽmprĂŁÂştiaĂži prin Uniunea EuropeanĂŁ au paÂşapoarte diferite, dar o problemĂŁ unicĂŁ Âşi asupra acesteia trebuie sĂŁ se concentreze Comisia Âşi comisarii. ExpulzĂŁrile sunt o chestie de faĂžadĂŁ: ĂŽn maxim douĂŁ luni cei expulzaĂži vor fi ĂŽnapoi Âşi o vor lua de la capĂŁt. Ori soluĂžiile trebuie gĂŁsite acolo unde se manifestĂŁ problemele Âşi ĂŽn mod adecvat Âşi diferenĂžiat.