Deºi gradul de imprevizibilitate este mai mare în politicã decât în orice alt domeniu, cea mai mare greºealã ar fi sã nu se dea atenþie statisticii. Statistica þine de aritmeticã ºi poate fi consideratã o ºtiinþã exactã. Cã între statisticã ºi prognozã se produc dese confuzii, este altceva.
Sã ne întoarcem însã la statisticã. O agenþie – ZP NEWS INTERCEPTOR – efectueazã de mai bine de un an de zile statistici referitoare la frecvenþa cu care apar în presa scrisã numele principalilor protagoniºti ai vieþii publice. Este o evaluare strict cantitativã, nemenþionându-se conotaþia pozitivã sau negativã – a consemnãrilor. Cât de mult se vorbeºte despre politicieni, în ce mãsurã numele lor este o constantã a evocãrilor din articolele care apar în ziare – este ceea ce aflã cel care vizioneazã acese statistici.
Principala concluzie a acestui proces de monitorizare este cã nu sunt mai mult de vreo 100 de persoane despre care se emit infornaþii sau judecãþi în mod constant. ÃŽn aceºti 100 intrã, intempestiv, protagoniºtii unor întâmplãri sau scandaluri ºi ies, definitiv, eroii altora, care n-au mai avut resurse sã rãmânã în prim plan. Vitrina topului este alãtuitã din demnitari, ºefi de partide, politicieni aflaþi în funcþii cheie. De departe, cel mai popularizat politician este Traian Bãsescu. Se ºtie ºi de ce: este capabil sã alimenteze în permanenþã media cu subiecte „fierbinþi”. El a ºi fost purtãtorul auoritar al tricoului galben pânã pe la finele anului trecut, fiind secondat, deobicei, de preopinentul sãu Tãriceanu.
Iatã, însã, cã în ultima vreme se produce, tot mai frecvent, un fenomen: Bãsescu „cade” de pe primul loc, cedâmdu-l altor lideri de opinie. Cãderile sale sunt tot mai spectaculoase: nu doar locul 2, ci ºi 5, 7 (ieri) sau chiar sub „primii 10” (sãptãmâna trecutã).
Concluzia: Bãsescu a început sã oboseascã, nu mai are verva de altãdatã, sau nu mai reuºeºte sã impresioneze la fel de puternic? De ce presa este mai puþin interesatã de isprãvile sale? ªi cum se pot traduce acete sincope de popularitate în procente electorale? Pentru cã - nota bene – aceste lucruri se produc în anul electoral al ciclului de 4.
O observaþie asemãnãtoare în legãturã cu un alt top cel al partidelor politice: deºi nu este creditat cu cel mai bun scor electoral, PSD-ul este partidul despre care se discutã cel mai des ºi cel mai mult. Îl urmeazã PD-L-ul ºi apoi PNL-ul, cu procente foarte asemãnãtoare celor din sondaje. Repet: unica neconcordanþã este în cazul social-democraþilor. Poate fi aceasta un semn cã la urne ei îºi pot depãºi condiþia de prognozã prin impactul statisticii?
|
| Accesari:
2838
|
Adauga o opinie