Insistența cu care se reia subiectul alegerilor anticipate pare să țină nu atât de doctrina politică, cât de politicienii implicați. S-a mai vorbit și cu alte prilejuri despre acest subiect. O anumită parte a presei dădea drept sigură căderea guvernului Văcăroiu, de exemplu, și organizarea de alegeri anticipate, cam odată la două săptămâni. În ciuda acestor prognoze, Văcăroiu rămâne singurul premier postdecembrist care și-a dus mandatul de la un cap la altul. Discuția actuală asupra anticipatelor ar putea să apară ca o formă de alint a Puterii. PSD-ul, bine instalat în șaua percepției publice - o spun sondajele - n-ar avea nici un motiv să vorbească de funie în casa spânzuratului. Este greu de presupus că de-acum în doi ani s-ar putea întâmpla ceva care să pună sub semnul întrebării continuarea mandatului. Chiar dacă s-ar produce - prin absurd - o defecțiune în zona aliaților săi, este aproape sigur că PSD are suficienți suporteri printre celelalte partide, care să-i întindă, cu discreție, dar și cu eficiență, mâna de ajutor necesară traversării mandatului. N-ar fi vorba doar de simpatie, ci și de interesul multora dintre aleși de a nu-și scurta privilegiile ce decurg din mandat, dacă nu e neapărată nevoie. Asta pe deoparte. Pe de alta - deși, teoretic, are perfectă dreptate premierul să afirme că îndeplinirea obiectivului major al integrării în UE necesită un interval de timp calm, neperturbat de febra electorală - este greu de spus care va fi modul în care actualul guvern și-ar putea înceta mandatul ca să se poată proceda la anticipate. Poate doar să-și ridice singur o moțiune de cenzură, că din partea Opoziției, nici o nădejde. Sau să fie demis de către președinte, care președinte, deși zice că nu-l interesează discuția în temă, nu agreează deloc ideea. Și nu pentru că în acest fel ar pierde ocazia să candideze pentru un loc în parlament. Ci, pur și simplu pentru că în mintea domniei sale, un lucru odată început trebuie dus până la capăt. În mod hotărât, dl Iliescu nu rezonează la subtilitățile premierului. De vină este, poate, diferența de vârstă și de mentalitate. Pentru dl Iliescu anii nu mai au elasticitatea care o au pentru dl Năstase. Și nici politica asta de anticipație pe tema anticipatelor nu-i înflăcărează imaginația în așa fel încât să devină un suporter al ei. Așa, încât, mai mult ca sigur, vom avea alegeri de toate soiurile în 2004. Și problemele de rigoare, în îndeplinirea obiectivului major al oricărui guvern, anticipat sau nu: aderarea la Uniunea Europeană. |