Dacă am trăi într-o ţară normală care respectă legea şi bunul simţ, dl Leonard Orban negociatorul nostru şef la UE şi frate bun cu vorbăreţul Ludovic de la PNL, ar fi trebuit să fie mintenaş dat afară din funcţia pe care o ocupă după stupidul interviu acordat publicaţiei "Der Standaard", în care afirma senin că în următoarea perioadă vor fi pronunţate încă zece sentinţe de condamnare în cazuri de corupţie. Intenţia domnului Orban era să-i asigure pe oficialii europeni că în pragul aderăriei România tratează cu maximă seriozitate imperativul luptei cu corupţia. Modul în care a procedat nu face însă decât să ridice suspiciuni în legătură cu independenţa şi corectitudinea unei justiţii care face planuri de arestări şi le pune în practică la comandă politică. Nu trăim însă într-o ţară normală şi dl Orban va continua probabil să mai debiteze nişte prostii de acelaşi calibru până când rolul său se va sfârşi definitiv. Cât despre Justiţie, ea pare să acţioneze exact în sensul descris: cele două acţiuni în forţă din ultimele zile - arestarea a doi ofiţeri superiori SRI şi a vreo 20 de vameşi - par să se înscre în scenariul luptei îndârjite cu un flagel care, cel puţin formal, în momentul delicat de faţă, nu mai poate fi tolerat. Ambele acţiuni par a fi rezultatul unei mai lungi perioade de "monitorizare" a ofiţerilor SRI şi a vameşilor, iar momentul acţiunii a fost atent regizat să coincidă cu vizita preşedintelui Băsescu la Berlin, pentru convingerea celui mai reticent dintre europeni că Uniunea nu se încarcă cu o povară prea mare luând la bord o Românie cu probleme. În tot acest context de oportunitate, decizia primei instanţe de a-i lăsa în libertate pe vameşii aduşi cu arcanul la tribunal, pare să fie singura normală. În legătură cu generalul Soare, marele apărător al Constituţiei  şi cu colonelul Dumitrache, naş şi cumătru cu procurori, lideri sindicali şi politicieni, pe bază de beneficii petroliere cred că măsura arestării lor se justifică. Poziţiile pe care le ocupă constituie evidente circumstanţe agravante şi aici cred că Justiţia, în totul ei, trebuie să manifeste cea mai mare severitate. Voi reveni, însă, la vameşi: nu mai este un secret pentru nimeni că aceşti funcţionari publici formează cea mai suspectată de corupţie categorie profesională. De 16 ani averile vameşilor înfloresc sub ochii vecinilor, şefilor sau autorităţilor, din banalele lefuri de bugetari. Există, un sistem, un mecanism organizatoric bine pus la punct prin care marile beneficii nu vin din ciubucul dat pentru a se închide un ochi, ci din marile acţiuni orchestrate amănunţit la al căror succes ontribuie echipe complexe, cărora li se adaugă poliţişti de frontieră, comisari de gardă financiară  şi reprezentanţi a altor "organe". Contrabanda adevărată nu se face cu cartuşul sau cu litrul, ci cu TIR-ul sau cu cisterna. Ea nu este rezultatul înşelării vigilenţei vameşilor, ci al unor acţiuni care curg unse, în condiţiile în care nimeni nu-şi propune să aşeze peste vămile României o structură paralelă care să nu facă altora decât să-i urmărească şi să-i verifice pe vameşi. De aceea, mi-e teamă că acţiunea "Vama" este una minoră care se rezumă la câteva chestiuni marginale şi nu la demontarea adevăratului mecanism care face din Vamă unul dintre marii fraudatori ai economiei. Am o singură speranţă: că fenomenul se va diminua considerabil prin ... desfiinţarea punctelor vamale care ne leagă de Europa.