Un sondaj efectuat recent arată, surprinzător, că scandalul declanșat de cercetarea președintelui Chirac de către justiția franceză în legătură cu o serie de voiaje și concedii efectuate din bani publici pe când era primar al Parisului n-a avut nici un impact asupra opiniei publice, care-l creditează în continuare cu șanse mai mari decât premierul Jospin pentru nou mandat prezidențial. Deci, în termeni strict legali, președintele a greșit. Publicul însă nu crede acest lucru. Crede, probabil, că un primar, sau un președinte, are dreptul să petreacă un concediu pe banii contribuabililor ale căror interese le apără în virtutea mandatului în restul timpului. Să fi slăbit vigilența opiniei publice? Să se afle morala publică în derivă? Clinton nu a avut prea mult de suferit de pe urma Scandalului Lewinski din partea opiniei publice. L-au hărțuit colegii lui, politicienii. Publicului i-a fost chiar simpatică aventura sa din debaralele Casei Albe. În urmă cu vreo opt ani, un senator care se înscrisese în cursa prezidențială, Gary Hart, a fost nevoit să se retragă când s-a aflat că a avut o amantă. Adlai Stevenson n-a reușit să candideze pentru că nu era însurat. Puritana socetate americană a evoluat însă cu pași repezi în direcția Toleranței. Sau a Nepăsării față de aspecte care au existat dintodeauna , dar s-a vorbit mai puțin despre ele. Clinton a rezistat cu succes la Casa Albă opt ani,din care n-a fost unul în care să nu iasă pe tapet câte o aventură gen Paula Jones.Asta nu l-a împiedicat să conducă societatea și economia americană spre performanțe nemaiînregistrate până atunci. Ce se întâmplă, deci, cu lumea? Devine tot mai puțin sensibilă la componenta morală a politicului, în favoarea pragmatismului? A trecut moda președinților pioși dar neperformanți? |