Dacã n-aþi ºtiut, aflaþi de ce merg lucrurile prost la majoritatea companiilor de stat: din cauza managementului deficitar al managerilor numiþi pe criterii politice. S-a convins de acest lucru ºi FMI-ul, care a cãzut de acord (cu cine? Cã guvernul nu e foarte interesat sã-ºi ia de la gurã caºcavalul numirilor politice, din care rezultã fonduri electorale) ca companiile cu probleme sã fie date pe mîinile destoinice ale unor specialiºti în administrarea afacerilor.
De fapt, nu e o noutate. ªi PSD-ul,când a mai fost la guvernare, ºi PNL-ul au ajuns la astfel de concluzii. pentru cã managementul domnului Costea (cumnatul lui Geoanã) la Eximbank, sau al doamnei Lulache (prietena lui Tãriceanu) au fost, practic, un soi de încredinþãri directe, blindate de contracte care-l fac ºi astãzi intangibil pe dl Costea, iar doamnei Lulache i-a crescut spectaculos nivelul de trai când a fost datã afarã, primind compensaþii la care alþii nici mãcar n-ar fi visat.
Nu vreau sã spun cã Eximbank ºi Fondul Proprietatea au funcþionat mai bine ºi au fost mai eficiente în aceste condiþii. Este un experiment care, insã, ne poate indica ce se va întâmpla în continuare.
Deci, companii importante, beneficiind de monopoluri sau de condiþii speciale, vor fi încredinþate unor manageri competenþi. Cum se poate deduce competenþa? Din CV-uri. Sau din experienþã. Mi-e teamã, însã, cã nici la noi ºi nici pe aiurea nu se va gãsi paersoana care sã-ºi fi exprimat calitãþile în condiþii similare. Vor veni manageri care au condus afaceri private. aceºtia vor avea pretenþii pecuniare ca la privaþi. Statul va deschide larg punga bugetului pentru a-i plãti cu milioane (de euro).Fãrã a avea nicio garanþie. Dacã va constata, dupã vreun an, cã acest manager a dus de râpã compania, nu-i va putea lua banii înapoi. Iar pierderea va fi multiplã faþã de vechiul manager cãruia i se dãdea o leafã mare, dar pe economie! Apoi: câtã libertate de miºcare, de acþiune, vor avea noii conducãtori ai afacerilor statului, atâta timp cât acestea rãmân strânse în chingile unei legislaþii rigide? ªi cum vor fi feriþi ei de clasicele imixtiuni ale politicului, trãind într-un mediu regizat politic?
Nu cred în miracole, cu atât mai puþin în miracolul magnagementului privat. Cred în managementul privat la privaþi ºi în cel de stat, la stat, cu condiþia ca acesta din urmã sã fie cinstit ºi cu bunã credinþã reglementat. Altminteri revenim iluzia reformãrii comunismului prin Perestroika, în varianta reformãrii tranziþiei prin management privat.