O situaþie fãrã precedent a intervenit deunãzi în justiþia româneascã: un acuzat de terorism a fost eliberat, din motive de sãnãtate! ªi nu oricum: ci la cererea procurorului! Omar Hayssam a fost, pânã în urmã cu un an, un prosper om de afaceri, care s-a bucurat de sprijinul unor personaje marcante din guvernele succesive de pânã în 2004. În timpul mandatului lui Nãstase, în special, Hayssam a avut succes în achiziþionarea spectaculoasã a câtorva obiective scoase la privatizare. A devenit chiar membru PSD, fiind ºi unul dintre sponsorii partidului în ultima campanie electoralã. Nu e de mirare cã a intrat în colimatorul noii puteri care ºi-a asmuþit organele de control pe urmele afacerilor sale. Aflat la înghesuialã, Hayssam a recurs la o soluþie pe cât de bezmeticã, pe atât de lipsitã de ºanse de succes. Conform unor surse care nu au fost fãcute încã publice (abia peste vreo 40 de ani vom afla) s-a ajuns la concluzia cã Hayssam este cel care a pus la calea rãpirea jurnaliºtilor români în Irak, în scopul de a se erija în salvatorul lor. S-au vehiculat mai multe variante legate de cum ar fi trebuit sã procedeze acesta, sã plece personal în Irak ºi sã negocieze cu rãpitorii sau sã dea el banii (circa 4 milioane de dolari), obþinând în schimb recunoºtinþa autoritãþilor ºi iertarea de pãcatele economice ºi politice. Cert este cã în Irak lucrurile s-au complicat ºi au scãpat de sub control, Hayssam fiind arestat pe baza suspiciunii ce a fost fãcutã cunoscutã publicului de cãtre cancelaria prezidenþialã. Ceva mai târziu, dupã eliberarea jurnaliºtilor, chiar preºedintele Bãsescu a lansat un avertisment public la adresa medicilor care ºi-ar fi asumat riscul de a-i oferi lui Hayssam justificãri medicale, dupã o reþetã care a funcþionat cu succes. În aceastã ameninþare stã cheia întregului 'caz Hayssam'. Deºi boala acestuia a fost ºi este realã - el fiind operat de cancer la colon - iar situaþia sa s-a înrãutãþit încontinuu, instanþa a refuzat cu obstinaþie sã-l punã în libertate. Timoraþi, medicii n-au avut curajul sã dea un verdict clar, iar judecãtorii - asupra cãrora s-au fãcut presiuni constante - au ignorat evidenþa faptului cã învinuitul era adus cu salvarea ºi cu perfuzii, nefiind în stare sã se þinã pe picioare, ºi l-a trimis înapoi în arest. Abia dupã ce o comisie internaþionalã a reclamat aceastã situaþie de rãu tratament, s-a dat de undeva semnalul prin care însuºi procurorul anchetator a cerut punerea în libertate. Nu am sã mã pronunþ asupra vinovãþiei lui Hayssam. E treaba parchetului, sã aducã dovezi clare ºi a completului de judecatã sã încadreze faptele. Vreau doar sã spun cã modul în care a fost gestionat acest caz ridicã grave suspiciuni în legãturã cu independenþa realã a justiþiei ºi cu bunul simþ al slujitorilor sãi. Ceea ce i s-a întâmplat lui Hayssam - condamnat deja de soartã - a fost un gest de cruzime ºi de indiferenþã faþã de viaþa unui om.