Dl Iliescu, într-una dintre prezenţele sale în calitate de 'instanţă morală' la organizaţia PSD a sectorului 1, cea de la care a plecat scandalul ce a dus la debarcarea lui Năstase, spunea că este mai puţin important cine face pasul înapoi şi mai important cine face pasul înainte. Pasul înapoi l-au făcut, de voie de nevoie şi cu o întârziere de mai bine de un an, doi dintre cei trei lideri care au fost consideraţi responsabili în cea mai mare măsură nu atât de pierderea alegerilor - eveniment încă neclarificat pe fond - cât de masiva proiecţie a unei imagini negative asupra întregului partid. Între performanţa guvernării şi sentimentul că liderii săi se îmbogăţesc nu doar nejustificat, dar într-un mod de-a dreptul sfidător, electoratul a acordat mai multă greutate celui de-al doilea termen, pe care l-a considerat hotărâtor. Mesajul transmis la vremea respectivă de preşedintele fondator, chemat să salveze situaţia, a fost însă altfel întâmpinat de activul prezent la congres - ca o ameninţare şi ca un pericol pentru propriile poziţii, lucru care a contat mai multe decât nevoia de reformă morală şi instituţională. Jocul democratic i-a plasat aproape în aceleaşi funcţii pe cei responsabili de reculul tot mai marcat şi de neîncrederea publică, anticipând şi pericolul unei sciziuni, prin posibila plecare a fostului preşedinte, împreună cu un număr important de aderenţi. În mod neaşteptat, clarificările au venit chiar din partea celor încriminaţi. Năstase, prin mătuşa Tamara, şi Dan Ioan Popescu, prin averea nejustificată, au deschis lista autosuspendărilor. De aici până la demisiile din funcţii n-a mai fost decât un pas, PSD-ul rupând rândurile şi generând un veritabil val de plecări sau de retrageri. Singurul care rezistă pe poziţie este Miron Mitrea, împotriva căruia nu s-au declanşat (încă!) declaraţii sau acuzaţii concrete. La adăpostul scandalului general Viorel Hrebenciuc încearcă şi el să se adăpostească printr-o prezenţă publică cât mai discretă. În jurul lui Geoană, neaşteptat învingător în competiţia pentru un leadership autentic, au început să se regrupeze, pe lângă oameni cărora nu li se pot pune prea multe în cârcă şi un număr de foşti susţintători ai lui Năstase, dezamăgiţi sau iritaţi de prestaţia acestuia. Este momentul în care oamenii cu credibilitate, cu autenticitate ar trebui să facă pasul înainte, însă există o oarecare incertitudine în legătură cu numele acestora. Dacă sunt câţiva politicieni din generaţia tânără care întrunesc adeziunea colegilor - Cristian Diaconescu, Titus Corlăţean, de exemplu - în legătură cu alte nume nu s-a ajuns la un consens. Pasul înainte va fi făcut, însă, cu siguranţă, la viitorul congres extraordinar, până la care sarcina cea mai dificilă îi revine lui Mircea Geoană, care va trebui să demonstreze în acest interval că are resursele necesare pentru a gestiona nu doar criza, dar şi ofensiva de revenire a partidului în atenţia şi încrederea electoratului. Suportul lui Ion Iliescu - fostul său contracandidat de la Congres - s-ar putea să fie acum decisiv în acest demers.