Schimbul de replici dintre liberali și social-democrați a mai înviorat nițel sfârșitul de săptămână de dinaintea Săptămânii Patimilor, când brusc subiectele de presă intraseră într-o criză vădită. Partidul Național Liberal, care s-a întărit cu eternii 'dreptacii', Vozganian și Iorgulescu, a folosit prilejul pentru a ridica vocea la 'fratele mai mare', în speranța că un număr sporit de alegători vor auzi această luare de poziție intransigentă. Pentru Partidul Social Democrat, replica s-a bazat pe persiflarea unui adversar care nu poate încă să-i preia problema în mod real. Disputa s-a tranformat într-un meci al declarațiilor dintre 'partidul-stat' - PSD și 'partidul de buzunar' - PNL. Sunt îndreptățite etichetele pe care și le-au aplicat cele două formațiuni care adulmecă adierile brizei electorale? Doar în parte. Pentru că, deși domină autoritar scena politică cu cele vreo 45 de procente cu care-l creditează sondajele de opinie, Partidul Social Democrat nu poate fi considerat un partid a cărui autoritate să nu poată fi contestată. Iar contestările vin, cel mai des, din interiorul coaliției pe care a fost obligat să o formeze pentru a putea exercita actul de guvernare. Relațiile cu PUR sunt tot mai critice, partidul lui Dan Voiculescu amenințând tot mai des cu ruperea protocolului. Nici UDMR-ul nu manifestă mai multă docilitate, găsind mereu prilejul să reproșeze colegilor lor nerespectarea vreunei înțelegeri - ultimul fiind votul pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Cu acești doi ghimpi în coaste, PSD-ul riscă oricând să rămână în minoritate și să-și rateze marșul spre un nou mandat la termen. Este PNL un partid de buzunar? Nu cred. Dar nici un partid important nu este, cu doar 10 la sută din opțiuni. PNL-ul ar putea fi, însă, oricând, elementul care să încline balanța electorală într-o parte - cam cum a fost PD-ul lui Roman în '96. Este cert că de unul singur n-are o altă perspectivă decât opoziția, iar în opoziție, vocea unui Stolojan se va auzi mai puțin decât a unor tenori de profesie, precum Băsescu și Vadim. Problema PNL-ului este de a deveni credibil, ca o alternativă certă de dreapta, într-o societate în care stânga este mult mai numeroasă și mai diversă. Oricum, cearta celor două partide rămâne un episod minor, de conjunctură sau de tatonare, până la clarificarea strategiilor electorale pentru 2004. |