Schimbul de replici dintre liberali ºi social-democraþi a mai înviorat niþel sfârºitul de sãptãmânã de dinaintea Sãptãmânii Patimilor, când brusc subiectele de presã intraserã într-o crizã vãditã. Partidul Naþional Liberal, care s-a întãrit cu eternii 'dreptacii', Vozganian ºi Iorgulescu, a folosit prilejul pentru a ridica vocea la 'fratele mai mare', în speranþa cã un numãr sporit de alegãtori vor auzi aceastã luare de poziþie intransigentã. Pentru Partidul Social Democrat, replica s-a bazat pe persiflarea unui adversar care nu poate încã sã-i preia problema în mod real. Disputa s-a tranformat într-un meci al declaraþiilor dintre 'partidul-stat' - PSD ºi 'partidul de buzunar' - PNL. Sunt îndreptãþite etichetele pe care ºi le-au aplicat cele douã formaþiuni care adulmecã adierile brizei electorale? Doar în parte. Pentru cã, deºi dominã autoritar scena politicã cu cele vreo 45 de procente cu care-l crediteazã sondajele de opinie, Partidul Social Democrat nu poate fi considerat un partid a cãrui autoritate sã nu poatã fi contestatã. Iar contestãrile vin, cel mai des, din interiorul coaliþiei pe care a fost obligat sã o formeze pentru a putea exercita actul de guvernare. Relaþiile cu PUR sunt tot mai critice, partidul lui Dan Voiculescu ameninþând tot mai des cu ruperea protocolului. Nici UDMR-ul nu manifestã mai multã docilitate, gãsind mereu prilejul sã reproºeze colegilor lor nerespectarea vreunei înþelegeri - ultimul fiind votul pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Cu aceºti doi ghimpi în coaste, PSD-ul riscã oricând sã rãmânã în minoritate ºi sã-ºi rateze marºul spre un nou mandat la termen. Este PNL un partid de buzunar? Nu cred. Dar nici un partid important nu este, cu doar 10 la sutã din opþiuni. PNL-ul ar putea fi, însã, oricând, elementul care sã încline balanþa electoralã într-o parte - cam cum a fost PD-ul lui Roman în '96. Este cert cã de unul singur n-are o altã perspectivã decât opoziþia, iar în opoziþie, vocea unui Stolojan se va auzi mai puþin decât a unor tenori de profesie, precum Bãsescu ºi Vadim. Problema PNL-ului este de a deveni credibil, ca o alternativã certã de dreapta, într-o societate în care stânga este mult mai numeroasã ºi mai diversã. Oricum, cearta celor douã partide rãmâne un episod minor, de conjuncturã sau de tatonare, pânã la clarificarea strategiilor electorale pentru 2004. |