Până în 1989, decembrie 22, clasicul teatrului românesc, Ion Luca Caragiale, era un autor exotic. Nu ne-au trebuit decât câteva luni ca să ne dăm seama de acest lucru. De faptul că râdeam, dar nu-l înţelegeam.Ceea ce se petrecea în piesele lui politice ("O noapte furtunoasă", "Scrisoarea pierdută" sau "Conu'Leonida faţă cu reacţiunea") suna, totuşi, ca de pe o altă lume cu care generaţiile mai din urmă nu aveau nimic comun. Cum nu avea nimic comun democraţia socialistă cu democraţia, sau etica şi echitatea de acelaşi tip cu moralitatea burghezo-democratică...  Revăzută, la televiziunea română "Liberă", pe la sfârşitul lui ianuarie '90, "Scrisoarea pierdută" i-a lovit pe spectatorii noii scene politice în moalele capului. Totul era altfel, căpăta alte semnificaţii, prin asemănarea izbitoare cu ceea ce se întâmpla în jurul nostru. Simulările de democraţie, agitaţia din jurul noilor partide, apariţia meteorică de noi oameni politici ne apropiau de Caragiale ca-ntr-un miraculos tunel al timpului. Marele dramaturg devenea, brusc, contemporanul nostru, îl simţeam printre noi, notând cu cunoscuta-i scrupulozitate replici, caractere, situaţii.  Descifram în noiii confei ai politicii trăsăturile lui Conu'Zaharia, ale lui Fănică Tipătescu, chiar ale Coanei Joiţica, ca să nu mai vorbim de enormul evantai de Farfuridi şi de Brânzoveneşti, peste care trona, maiestuos, dom'Nae Caţavencu în multe ipostaze. Din autor de ficţiune, Caragiale devenea reporter. Viaţa concura teatrul, bătându-l cu propriile lui arme. N-a fost de mirare, deci, că mirajul operei caragialene a început, parcă, să se împrăştie. Atât de tare încât piesele sale au început să dispară de pe afiş. Iar un recent festival care-i poartă numele, s-a lipsit cu totul de opera sa. Pentru că acesta îmi pare a fi "paradoxul" Caragiale: îl vedem în fiecare zi, în jurul nostru, în ziare, la televizor. Nu mai e nevoie să mergem la teatru. N.B. Pornind de la această amară constatare, Grupul de Iniţiativă şi Reflecţie (GIR) organizează astăzi o dezbatere cu tema "Caragiale - analist politic al tranziţiei", la care vor contribui, cu opinii pertinente, prof. Răzvan Theodorescu, Ştefan Cazimir, Mircea Cornişteanu, Octavian Ştireanu, Ion Cristoiu, Stelian Tănase şi Dinu Săraru. Album