Într-un inedit 'dialog la distanþã' (preºedintele la obedientul sãu TVR, iar premierul la primitorul Antena 3) primii oameni din stat ºi-au scos trupele la atac fiind practic pe punctul de a-ºi declara rãzboi total.Frãþia portocalie a neaºteptatului succes electoral s-a tranformat treptat, într-o veritabilã duºmãnie, trecând prin fazele clasice ale tandreþii, geloziei, neîncrederii, indiferenþei ºi aminozitãþii. Platforma lor politicã a fost comunã pânã la momentul în care au ieºit în evidenþã interesele tot mai divergente ale grupãrilor pe care le reprezintã: cele 'de interese', ale premierului, în faþa celor 'de partid' ale democraþilor fideli ºefului statului. Motivele neînþelegerilor au fost variate, dar ele s-au subsumat celor douã teme principale: alegerile anticipate ºi grupurile de interese de pe lângã Guvern. Dupã câteva episoade acute - boicotul discursului prezidenþial din Parlament sau competiþia surdã pentru a se ajunge primul la Târliºua - a urmat aceastã veritabilã bombã: decizia liberalilor de a solicita retragerea trupelor româneºti din Irak.Dacã în urmã cu câteva zile ministrul Apãrãrii 'prevedea' proteste publice împotriva participãrii la ocupaþia Irakului, dupã aducerea în þarã a rãmãºiþelor pãmânteºti ale ultimului 'erou', pronosticul sãu s-a confirmat, surprinzãtor, în chiar 'centrul' partidului din care ºi el ºi premierul fac parte. Mai precis, gruparea de interese fidelã premierului - ºef de partid, a luat, fãrã a se consulta cu colegii de Alianþã, hotãrãsc sã cearã CSAT retragerea trupelor. Nu conteazã ce succes va avea aceastã cerere sau dacã ea se va realiza. Conteazã cã în acest fel PNL l-a atacat direct ºi fãrã vreun avertisment pe preºedinte, cel care prin poziþia pe care o ocupã n-ar putea nici mãcar sã deschidã o asemenea discuþie. Solicitarea este însã menitã sã producã un impact major în opinia publicã, punând faþã în faþã patriotismul liberal ºi internaþionalismul democrat.Desigur cã participarea româneascã la ocupaþia Irakului nu este o cauzã popularã. Ea trebuie însã vãzutã ºi analizatã prin prisma angajamentelor ºi intereselor româneºti în plan internaþional. Din acest punct de vedere momentul nu este cel mai fericit. ªi, mãcar dacã lucrurile ar rãmâne la nivelul ciorovãielilor dintre palate ºi nu s-ar transforma într-un rãzboi politic civil. Pentru cã, deja, taberele se grupeazã ºi-ºi pregãtesc armamentul ºi muniþia, cu un avantaj moral de partea premierului. În faþa regretului prezidenþial de a-l fi numit în funcþie, lui îi rãmâne posibilitatea practic de a arunca în aer întreaga construcþie politicã. ªi pe el însuºi, odatã cu aceasta.