Cetãþeanul francez – sã-i zicem Basil Toure - a fost recent eliberat dintr-o puºcãrie româneascã, unde a ispãºit trei luni dintr-o condamnare pentru jaf.
Judecãtorii români au constatat, pe baza anchetei fãcute de procuraturã asupra ADN-ului recoltat la faþa locului, cã Basil a fost acela care, în 2006, a comis aceastã faptã pe raza judeþului Vaslui. El a fost reþinut de autoritãþile franceze abia în aceastã primãvarã când o echipã de intervenþie s-a deplasat în localitatea Venissieux, din apropierea Lyonului, unde acesta locuia împreunã cu mama sa. L-au dus în faþa judecãtorului care a decis, scurt, sã fie transferat în România pentru a-ºi executa pedeapsa de 2 ani închisoare. Abia aici, printr-un coleg de celulã, francez ºi el, condamnat pentru pedofilie, a reuºit sã contacteze un avocat român de bunã credinþã, cãruia i-a pus la dispoziþie o serie de dovezi din care reieºea cã nu fusese niciodatã în România. E drept cã prin 1996, în timpul unei vizite la Paris, i-a fost furat paºaportul, lucru pe care l-a reclamat imediat, având ºi dovada respectivã. Cercetãrile efectuate de avocat au mai stabilit cã anchetatorii ºi judecãtorii români au dat dovadã de o crasã neglijenþã, ignorând faptul cã profilul ADN indica o persoanã înaltã, de rasã caucazianã, în timp ce francezul nostru era scund ºi de culoare (tatãl sãu fiind naturalizat francez, originar însã din Senegal). Solicitarea de revizuire a cazului a dat la ivealã faptul cã Basil Toure a fost condamnat pe nedrept, el nepãrãsindu-ºi în ultimii zece ani Franþa natalã. Dar, mai ales, cã Justiþia francezã dãduse dovadã de lipsã de preocupare pentru protejarea intereselor cetãþenilor francezi ºi cã acordul de extrãdare se fãcuse în virtutea unor înþelegeri pe care autoritãþile franceze le semnaserã cu condamnabilã uºurinþã, în perioada în care se fãcuserã presiuni politice pentru ca România sã devinã membrã a Uniunii Europene.
Basil Toure a fost eliberat zilele trecute. Ambasada Franþei la Bucureºti a refuzat sã-i punã la dispoziþie mijloacele bãneºti pentru a reveni în þarã, pe motiv cã lucrul ãsta trebuiau sã-l facã românii, aºa încât bietul om a fost nevoit sã se împrumute cu 300 de lei de la colegii de celulã pentru a reveni în þarã. El a declarat, înainte de plecare, cã va da în judecatã statul român ºi cã va cere despãgubiri pentru suferinþele îndurate pe nedrept.
P.S. Orice asemãnare, comparaþie sau paralelã cu cazul lui Marius Murariu, cetãþeanul român care a trecut printr-o experienþã similarã, este nulã ºi neavenitã. Pentru cã nu poþi sã compari un francez cu un român. Chiar dacã e nevinovat.