Parchetul îi cheamă rând pe rând la audieri pe toţi cei care au avut de-a face cu 'ordonanţa Rompetrol' din 2003. Atunci, Guvernul Năstase a acceptat să transforme cele 600 de milioane de dolari, datorii istorice ale Rompetrol, în acţiuni. Ordonanţa a fost semnată de premier şi de miniştrii Economiei şi ai Finanţelor. Toţi trei au trecut deja de câteva ori pe la Parchet unde au încercat să le explice procurorilor care a fost semnificaţia acestei decizii. Pentru că aceştia, angajaţi într-o bătălie pe viaţă cu magnatul petrolului, Dinu Patriciu, doar când aud cuvântul Rompetrol intră în transă şi văd portocaliu în faţa ochilor. Nu portocaliul lui Patriciu, mai şters, ci acela viu al lui Băsescu. Las la o parte problemele pe care le are de lămurit chiar Dinu Patriciu cu justiţia. Revin la acest episod, în care avem de-a face cu o decizie politică a cărei fundamentare s-a făcut public, la lumină. A fost o decizie a Executivului pe care, la vremea respectivă, nu numai că nu a contestat-o nimeni în mod serios, ba a fost şi interpretată ca o măsură corectă - având în vedere faptul că cel care beneficia de pe urma ei era un membru marcant al Opoziţiei. Mai mult, Ordonanţa a fost votată de Parlament în 2005, de o majoritate a Alianţei, la care s-au adăugat şi numeroşi reprezentanţi ai PSD. A contat în punerea în operă a acestei decizii faptul că datoriile Petromidia nu fuseseră făcute de noii proprietari şi că, dându-i posibilitatea să funcţioneze, societatea devenea cel mai important contribuabil privat. Ceea ce s-a şi întâmplat, Rompetrol vărsând la buget sume care altminteri n-ar fi putut fi adunate de la o Petromidie falimentată. Ce nu înţeleg e unde vor să ajungă procurorii? Vor să-i strângă cu uşa pe cei trei semnatari şi să afle dacă nu cumva i-a mituit Patriciu? Atunci vor trebui să-i audieze şi pe toţi parlamentarii care au votat Ordonanţa. Şi pe funcţionarii din ministerele semnatare. Şi pe mulţi alţii - practic pe toţi cei care au avut de-a face în vreun fel cu marca 'Rompetrol'. Ar avea front de lucru pe câţiva ani buni de-acum încolo. Iar noi vom avea ce scrie...