Eu cred cã dl Scheele a folosit un eufemism când a afirmat cã Bucureºtiul nu îndeplineºte condiþiile unei capitale europene. Pentru cã urbea în care se înghesuie toatã floarea politicii ºi a afacerilor nu îndeplineºte nici mãcar condiþiile unei capitale africane. Este, mai degrabã, o aglomerare urbanã care s-a nãscut ºi a evoluat la voia întâmplãrii mergând constant spre o formulã scãpatã de sub control. Pentru cã asta este Bucureºtiul acum, în prag de acces în Uniunea Europeanã: un oraº scãpat de sub control. Un oraº nefuncþional, cu o circulaþie haoticã, dereglementatã, fãrã spaþii de parcare, cu construcþii care nu þin cont de nici o normã, cu utilitãþi fragile, pe care le dã peste cap cea mai micã ploaie sau ninsoare, cu gunoaie care se acumuleazã de ani de zile fãrã a exista speranþa cã vor fi scoase vreodatã afarã, cu puþine parcuri ºi spaþii verzi, ºi acelea cotropite de iniþiative locative, cu o populaþie majoritarã de ºobolani ºi cohorte de þânþari în fiecare varã, cu locuitori neglijenþi ºi indiferenþi la ce se întâmplã în jurul lor. Dar, mai ales, cu edili incapabili sã se rupã de mãruntele lupte politice sau sã se desprindã de interese pragmatice de grup, pentru a avea timp sã gândeascã la viitorul ºi la prezentul oraºului. De 16 ani, Capitala are ori primari tembeli, ori nepricepuþi, ori cu gândul în altã parte, care n-au reuºit niciodatã sã acopere prin cele mai mici fapte încrederea celor care i-au propulsat în scaune. Au plecat, de regulã, aºa cum au venit, poate doar cu buzunarele mai pline, lãsând în urmã dezastrul lipsei de perspectivã. În acest moment, se petrece cel mai grav lucru din istoria sa: Bucureºtiul se sufocã vãzând cu ochii sub presiunea unei circulaþii rutiere tot mai anevoioase. Ai nevoie de ore pentru a parcurge un kilometru ºi, în curând, ne vom trezi cu un oraº impracticabil, în situaþie de crizã profundã. Nimeni nu dã semne cã ar avea de gând sã facã ceva, sã vinã cu vreo idee mãcar. Edilul-ºef viseazã cai verzi pe pereþi - curse de formula unu în jurul Parlamentului - ºi pare aproape indiferent la ideea cã prima ninsoare ne va transforma într-un oraº de pietoni. Executivului, care vieþuieºte tot aici, Parlamentului, aºijderea, par sã nu le pese nici lor cã din ce în ce mai greu poliþia le poate deschide drum prin infernul motorizat. Pãrem cu toþii hipnotizaþi de o situaþie fãrã ieºire ºi abia când vine unul ca dl Scheele ºi ne trage de mânecã pãrem a ne dezmetici. Doar pentru moment, însã. |