Procurorul de caz – cel revoltat că i s-a luat dosarul la care a muncit de i-au sărit ochii din cap - vorbea presei despre cazul „Bercea Mondialu’ ”, nu despre inculpatul Anghel, cum ar fi fost normal să-l numească pe individ, din datele de stare civilă cu care operează. Dar asta e altă poveste.
Ca să fiu sincer, nu cred povestea cu sutele de mii de euro dați lui Mircea Băsescu, ca să-l scape de pușcărie. Pentru că este evident faptul că, cu mediatizarea asta excesivă, Mircea Băsescu n-ar putea să facă nimic, chiar dacă ar vrea, cu riscul de a fi trimis chiar el la pârnaie, de propriul frate (mama a scăpat de o asemenea eventualitate).
Cred, mai degrabă, că e o diversiune menită să descrediteze relația prin hiperbolizare. Mai cred însă că dl Anghel a încercat să găsească o portiță prin intermediul unei medic dispus să riște proporțional cu suma încasată, cu avantajul de a putea demonstra oricând că pacientul său suferă de claustrofobie, aceasta fiind o maladie extrem de răspândită printre candidații la regimul penitenciar.
Ceea ce este cu totul excepțional în acest caz nu este talentul lui Anghel de a călca legea, ci modul cu totul remarcabil în care a reușit până acum să nu fie tras la răspundere. Cele peste 100 de dosare în care figurează cu acuzații dintre cele mai grave pot constitui un record demn de Guiness Book: nici Al Capone nu a scăpat de atâtea ori de îmbrățișarea dură a legii! Cum a fost posibil, totuși, că în nici unul din cele peste 100 de dosare, procurorii și judecătorii să nu găsească chichița cu care să-l agațe? Este Bercea un as al subterfugiilor juridice, ca Vântu sau ca Patriciu? A avut în soldă un regiment de avocați care să întoarcă pe dos Codul de Procedură, căutând viciile inerente modului de lucru al Parchetului?
Nicidecum. Bercea – pardon, Anghel - a uzat, pe lângă un program masiv de mituire a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, de o campanie agresivă de marketing personal: el era omul căruia Stolojan i-a botezat copiii, Băsescu i-a dansat nevasta, fratele Mircea l-a nășit – ca să pomenim doar vârfurile din lista sa de relații. Cum să te atingi de un asemenea personaj? De ce să riști să pățești cine știe ce? Decât să-l combați pe unul ca ăsta, nu e mai profitabil să-i intri în grații și să-l ajuți?
Așa că să nu ne mai mirăm de ce-au înflorit în România clanurile mafiote. Au prosperat datorită atenției și grijii autorităților care ar fi trebuit să-i stârpească... |