Printre multe alte crize, România traverseazĂŁ Âşi o crizĂŁ a transporturilor aeriene. Otopeniul e depĂŁÂşit de trafic, iar BĂŁneasa e sufocatĂŁ. Tot mai mulĂži români care cĂŁlĂŁtoreau cu alte mijloace de transport au ales avionul pentru a ajunge acolo unde au nevoie. Îi ajutĂŁ Âşi „democratizarea” zborului care face ca astĂŁzi un bilet de avion sĂŁ coste mai puĂžin decât unul de tren sau de autocar, cu economia de timp Âşi de energie aferentĂŁ.

Criza se datoreazã ºi faptului cã experÞii noºtri din domeniu n-au evaluat corect evoluÞiile. Aeroporturile din Þarã n-au fost pregãtite sã se dezvolte la nivelul cererilor. Nu s-au alocat fonduri nici pentru dezvoltarea lor, nici pentru construcÞia altora noi. Nu mai departe de acum câÞiva ani se considera cã aºa cum România n-are nevoie de autostrãzi (apud Bãsescu) n-are nevoie nici de aeroporturi.
Mi-amintesc chiar cã intenÞia unui grup turcesc de a deschide o poartã aerianã la Braºov s-a lovit de opoziÞia autoritãÞilor locale care considerau proiectul lipsit de viitor. Numãrul de cãlãtori nu este calibrat la nivelul infrastructurii. Ceea ce se intenÞioneazã acum va fi depãºit peste câÞiva ani. Noul aeroport din sudul Capitalei este acoperit de ceaÞa nehotãrârilor guvernamentale ºi dacã se va lua În curând o asemenea decizie, aceasta nu va putea prinde viaÞã mai repede de 4 - 5 ani. Nici mãcar n-am fost capabili sã gândim o reconversie a echipamentelor ºi dotãrilor militare spre uzul civil. AviaÞia miliatrã româneascã ºi-a redus drastic echipamentele ºi efectivele, aºteptând ceva, nu se ºtie ce.
Concomitent Âşi-a redus Âşi contingentele de instruire. În loc sĂŁ pregĂŁteascĂŁ piloĂži care dupĂŁ absolvire sĂŁ poatĂŁ trece ĂŽn aviaĂžia civilĂŁ, armata a preferat sĂŁ ĂŽnchidĂŁ centrele de pregĂŁtire Âşi instruire. Asta ĂŽn timp ce s-a calculat ca ĂŽn urmĂŁtorii 5 ani, Uniunea EuropeanĂŁ va avea nevoie de 25000 de piloĂži. ÂŞi nu se Âştie de unde-i va lua. În România, deja se aduc piloĂži de prin alte Þãri, când puteam foarte bine sĂŁ ne antrenĂŁm aceste eÂşaloane prin forĂže proprii. Scumpi la tĂŁrâÞe Âşi ieftini la fĂŁinĂŁ – asta a fost Âşi tactica din ultimii ani a administraĂžiei aviaĂžiei civile. În loc sĂŁ-Âşi reducĂŁ cheltuielile de personal, supradimensionate, TAROM-ul a preferat sĂŁ renunĂže la curse Âşi la trasee pe care nu le va mai putea obĂžine. Aparatele Airbus lung curier au fost achiziĂžionate special pentru cursele trans – atlantice. S-a preferat sĂŁ fie puse la „conservat”, ĂŽn aÂşteptarea unei decizii care sĂŁ le tranforme ĂŽn  aeronave prezidenĂžiale, cu care sĂŁ cĂŁlĂŁtoreascĂŁ BĂŁsescu ĂŽn Georgia Âşi Ucraina, ĂŽn loc sĂŁ facĂŁ cursa spre Chicago, spre bucuria companiei Delta cĂŁreia cursa de BucureÂşti ĂŽi merge strunĂŁ. Motivul renunÞãrii la cursele de peste ocean l-a constituit codtul ridicat al … echipelor de piloĂži, care se ridica la sume uriaÂşe, din motive cât se poate de subiective Âşi de interesate.

Aveam tradiĂžii fundamentale ĂŽn materie de aviaĂžie. Avem ĂŽnsĂŁ Âşi o tradiĂžie de incompetenÞã, ineficienÞã, dezinteres Âşi lĂŁcomie, care ĂŽnsoĂžesc – Âşi determinĂŁ – toate crizele cĂŁrora nu mai reuÂşim sĂŁ le facem faÞã.