A Început vizita la Paris a preºedintelui României, prilejuitã de participarea la cea de-a 40-a sesiune parlamentarã a Uniunii Europei Occidentale. Dl lliescu este primul ºef de stat est-european (sau central-european, dupã noua etichetare) invitat sã se adreseze plenului parlamentar occidental. Dl lliescu a fost, de asemenea, primul lider est-central-european invitat În urmã cu o lunã sã vorbeascã ºi sã rãspundã Întrebãrilor membrilor adunãrii parlamentare a Consiliului Europei, dupã aderarea, cu drepturi depline, la acest organism. Dupã cum dl lliescu este preºedintele primei Þãri est-central-europene care a semnat aderarea la Parteneriatul pentru Pace.
Sunt acestea, oare, semnele unei vocaÞii de "premianÞi"? Evident cã nu doar Întâmplarea a jucat un rol În acest ºir de premiere, având un cuvânt de spus ºi demersurile diplomatice efectuate cu sârg de reprezentanÞii noºtri. ªi În timpul lui Ceauºescu, ºi dupã stingerea euforiei revoluÞionare, România a fost citatã, cu regularitate ºi În varii domenii, ca fiind ultima din Europa sau, În cel mai bun caz, Înaintea Albaniei. Acest lucru a produs o veritabilã obsesie a COZII, pentru a cãrei contracarare se cautã formule diverse. Este, realmente, bine cã semnãm primii, cã vorbim primii, cã suntem invitaÞi primii. Mai rãmâne - ºi depinde numai ºi numai de noi -sã ºi FIM cu adevãrat primii.