A început vizita la Paris a președintelui României, prilejuită de participarea la cea de-a 40-a sesiune parlamentară a Uniunii Europei Occidentale. Dl lliescu este primul șef de stat est-european (sau central-european, după noua etichetare) invitat să se adreseze plenului parlamentar occidental. Dl lliescu a fost, de asemenea, primul lider est-central-european invitat în urmă cu o lună să vorbească și să răspundă întrebărilor membrilor adunării parlamentare a Consiliului Europei, după aderarea, cu drepturi depline, la acest organism. După cum dl lliescu este președintele primei țări est-central-europene care a semnat aderarea la Parteneriatul pentru Pace.
Sunt acestea, oare, semnele unei vocații de "premianți"? Evident că nu doar întâmplarea a jucat un rol în acest șir de premiere, având un cuvânt de spus și demersurile diplomatice efectuate cu sârg de reprezentanții noștri. Și în timpul lui Ceaușescu, și după stingerea euforiei revoluționare, România a fost citată, cu regularitate și în varii domenii, ca fiind ultima din Europa sau, în cel mai bun caz, înaintea Albaniei. Acest lucru a produs o veritabilă obsesie a COZII, pentru a cărei contracarare se caută formule diverse. Este, realmente, bine că semnăm primii, că vorbim primii, că suntem invitați primii. Mai rămâne - și depinde numai și numai de noi -să și FIM cu adevărat primii.