DupĂŁ bacalaureat, a venit rândul examenelor pentru suplinitori ca sĂŁ demonstreze – dacĂŁ mai era nevoie – cât de rĂŁu stĂŁm la capitolul educaĂžie.

Dintre cei 8500 de candidaĂži, aproape jumĂŁtate nu au obĂžinut note de trecere. Ba, chiar, 39 dintre cei care doreau sĂŁ-i ĂŽnveĂže pe copii ceea ce Âştiu ei, au luat nota 1 – de fapt zero! Nu Âştiu ce a fost ĂŽn capul multora dintre cei care s-au prezentat la acest examen ca la loterie. ÂŞtiu ĂŽnsĂŁ cĂŁ ei ĂŽnÂşiÂşi sunt rezultatul unui proces care aruncĂŁ sistematic, pe piaÞã, de douĂŁzeci de ani, contingente de analfabeĂži cu diplome.

N-am nostalgia trecutelor vremi, dar sunt convins cĂŁ ĂŽnainte de 89 nu era posibil aÂşa ceva. Aveam Âşi atunci analfabeĂži, dar nu ajungeau sĂŁ ĂŽncerce – sau sĂŁ reuÂşeascĂŁ – sĂŁ predea ĂŽn Âşcoli. Probabil cĂŁ mulĂži dintre cei care au fĂŁcut acest pas nu au – pe lângĂŁ bagajul de cunoÂştinĂže elementare necesar – nici mĂŁcar acel dram de har care face sĂŁ te numeÂşti dascĂŁl. Au cĂŁutat pur Âşi simplu o slujbĂŁ Âşi, negĂŁsind una de vânzĂŁtor, tinichigiu sau ospĂŁtar, s-au gândit cĂŁ, poate, aici le va surâde norocul.

Dacã este un lucru care mã Îngrozeºte, acela e cã pânã la ºocul de anul acesta, când examenele de tot felul au fost mai atent monitorizate În Încercarea de a stãvili fraudele (copiatul, traficul de subiecte), lucrurile au mers unse ºi pe piaÞã s-au vãrsat serii continue de oameni slab pregãtiÞi de dascãli slab pregãtiÞi, care astãzi ocupã funcÞii de rãspundere În administraÞie, economie, societate În general. Este o explicaÞie pentru situaÞia de dezastru general În care ne aflãm. ªi mã mai gândesc cã un astfel de contingent corespunde exact profilului clasei politice conducãtoare, caracterizatã prin inculturã, studii fãcute pe sponci sau târziu, incompetenÞã În general.

Asta este, dupĂŁ mine, cea mai gravĂŁ formĂŁ de crizĂŁ abĂŁtutĂŁ asupra naĂžiei române Âşi contemplatĂŁ cu resemnare de cei care au provocat-o.