Pe orice aeroport din lume, fie cã e vorba de America, fie cã e vorba de Africa, pentru cãrucioarele de transport al bagajelor nu se plãteºte nici o taxã. Este un serviciu pe care companiile aviatice Îl pun la dispoziÞia publicului, gratuit, compensându-l prin publicitatea fãcutã pe cãrucioare sau prin alte metode. La Bucureºti - Otopeni, prima poartã ºi cartea de vizitã a celei mai originale dintre tranziÞiile acestui secol, un cãrucior te costã 2.000 de lei. Vii din Alaska si n-ai bani româneºti la tine, treaba ta. Un bãiat voinic din personalul aeroportului pentru asta e plãtit: sã vegheze ca nu cumva vreun cãlãtor-infractor sã punã mâna pe cãrucior fãrã sã o bage mai Întâi În buzunar.

Este o mârlãnie tipic româneascã, din categoria celor pe care ne place sã le etalãm, mai ales când nu e cazul. Aeroportul Otopeni a fost - ºi a rãmas - terenul de predilecÞie al acestui sport. Aici eºti În continuare vânat de taximetriºti hrãpãreÞi, la ale cãror manifestãri suburbane toatã lumea Închide ochii (probabil cu interes), În loc sã se organizeze un sistem de transport civilizat. Aici ÎÞi cari bagajele peste garduri pânã În parcare, pentru cã maºinile n-au acces la peronul de sosiri. Aici...

Ce folos cã faÞa aeroportului se mai schimbã, dacã mitocanii rãmân?