După ce Senatul a respins-o, Camera, for decizional, a aprobat iniţiativa legislativă care prevede trecerea Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în aceea a Camerei de Comerţ şi Industrie. Proiectul a fost votat aproape în bloc de deputaţii PNL şi PSD, fiind respins doar de cei din PDL.

La o privire superficială, pare să se fi reparat o nedreptate. Registrul Comerţului a fost organizat, după Revoluţie, de nou creata Cameră de Comerţ şi Industrie, întrucât statul nu prea avea responsabilităţi în domeniul firmelor private care luau fiinţă pe atunci. Pe măsură ce Registrul a  devenit o sursă de venituri importante, au început scandalurile dintre feluritele grupări din Cameră, majoritatea celor teritoriale fiind dependente aproape exclusiv de încasările din înscrieri şi modificări ale acţionariatului. Fire pragmatică, Adrian Năstase a rezolvat chestiunea luând Registrul de la Cameră şi trecându-l, cu tot cu încasări, la Ministerul Justiţiei, operaţiune care a dereglat raportul de forţe dintre combatanţi şi a făcut din ROMEXPO unica sursă de venituri pentru sistemul cameral, distribuite însă inegal între parteneri. Partea vitregită – Camerele judeţene – a devenit tot mai activă şi sub conducerea unui expert în domeniu – preşedintele de la Iaşi – a organizat un puci (susţinut la nivel guvernamental, pe motive de apartenenţă politică şi familială) care a avut ca rezultat înşfăcarea ROMEXPO şi devalizarea acesteia de către învingători. În faţa falimentului inevitabil unica speranţă a rămas Registrul Comerţului, cu încasările sale lunare de câteva zeci de milioane de euro. Demersurile începute pe vremea fostului guvern liberal (în care o rubedenie apropiată a noului preşedinte ocupa o poziţie cheie) au fost continuate anul acesta printr-o serie de acorduri „subterane” care aveau ca finalitate un proiect de împărţire între partidele susţinătoare a eventualelor beneficii. În ciuda opoziţiei ferme a Ministerului Justiţiei – care a denunţat în repetate rânduri tentativa aceasta de privatizare frauduloasă - operaţiunea a fost încununată de succes. Rezultatul: banii încasaţi la ONRC vor intra de acum înainte în buzunarele lui Vlasov şi compania, iar bugetul de stat (şi aşa vai de mama lui) va fi văduvit de sume ce nu vor putea fi recuperate în nici un alt mod. Dar asta e partea cea mai puţin semnificativă: important este faptul că date esenţiale referitoare la mediul de afaceri va intra pe mâini private, care le vor utiliza aşa cum vor crede de cuviinţă, fără a putea fi controlate. Bref: statul va continua să stimuleze mediul de afaceri, să-l reglementeze, dar beneficiile vor ajunge la o grupare privată ce va putea  să dispună după bunul său plac de rezultate!

Culmea este că acest abuz incalificabil se produce din iniţiativa şi cu sprijinul organului legiuitor! Practic, cei care au votat acest prioiect bagă mâna, fără ruşine, în buzunarul statului! Că manevra a fost programată într-un moment în care atenţia publicului era îndreptată spre alte obiective, ţine de tehnici clasice de manipulare, în care aleşii noştrii au devenit experţi.

Un singur lucru se mai poate face: preşedintele nostru, atât de atent şi de vigilent când e vorba de „grupurile de interese”, să realizeze că aici e vorba despre o mârşăvie şi să returneze actul normativ. Dar, prins cum e cu campania, va mai avea Traian Băsescu timp pentu asta?