Revãrsarea de scene de violenþã din paginile ziarelor ºi de pe ecranele televizoarelor din aceste zile nu este egalatã decât de violenþa verbalã care le însoþeºte, stigmatizând în termeni categorici excesele din urmã cu 15 ani. Mineriada de atunci - mineriadele în general - rãmân subiecte de analizã ºi de descifrare a resorturilor care au condus la producerea acestor fenomene unice în istoria tranziþiilor. Pentru aceasta ar fi necesar un minim efort de obiectivare, de asumare a întregului ansamblu de fapte ºi decizii - lucru care ori nu se întâmplã, ori se întâmplã cu o timiditate de neexplicat pentru o presã care se considerã liberã.Modul în care toþi cei care ani de zile au tãcut sau au contestat printre dinþi mandatele ºi actele lui Ion Iliescu, s-au dezlãnþuit în acuzaþii. Pare chiar cã toate aceste lucruri abia acum au fost aflate, iar conºtiinþele sau dezmeticit brusc. Versiunile ajustate sau trunchiate ale faptelor, modul în care sunt promovate îmi aduc aminte de campaniile comuniste de pe vremuri. Întreaga consemnare a evenimentelor din ultimii 15 ani pare a se înscrie în parametrii unei aniversãri bolºevice, ce trece cu nonºalanþã sub tãcere elementele neconvenabile, ajustând cu iscusinþã pe cele care servesc demonstraþia. Nu doar limbajul folosit (noua limbã de lemn!), ci ºi mecanismele propuse par desprinse din aceeaºi panoplie de tristã amintire. Mã mir chiar cã nu s-a lansat încã (dar nu e târziu) ideea judecãrii lui Iliescu de cãtre un 'tribunal al poporului', în chiar Piaþa Universitãþii, cu acuzatori publici de care campania nu duce lipsã. Curajul tuturor celor care vãdesc acum mânie proletarã þine de comportamentul haitei care atacã prada cãzutã la pãmânt. Departe de mine ideea cã Iliescu este infailibil, lipsit de patã. A fãcut o grãmadã de greºeli, a manifestat nu puþine inconsecvenþe. El trebuie însã judecat pentru chestiuni reale ºi într-o manierã care sã nu copieze reþete pe care istoria însãºi le-a condamnat. Comportamentul ºi deciziile sale trebuiesc privite prin prisma contextului istoric, al condiþiilor obiective din perioada incriminatã, ºi nu prin aceea a resentimentelor personale ºi a propensiunilor vindicative. Existã riscul ca, odatã în plus, noþiunea de justiþie sã fie grav afectatã de modul în care se manipuleazã acum, faptele ºi evenimentele.