Dacã cu numãrãtoarea inversã ne-am cam lãmurit cum stãm – cele 100 de zile au devenit, deja, vreo 90 – cu numãrãtoarea „perversã” sunt unele probleme. Deja, dupã o pace relativã, rezultatele sondajelor de opinie au început sã se batã cap în cap sub presiunea banilor puºi la bãtaie de cãtre cei care le comandã. ÃŽn timp ce INSOMAR îl crediteazã pe contracandidatul lui Bãsescu, cu un spectaculos 29,6%, CSOP-ul îl pune la punct cu doar 21%. O diferenþã de aproape 9 procente depãºeºe orice marjã de eroare practicatã de instituþii care folosesc aceleaºi metode statistice. Sã nu ne mirãm însã prea tare, pentru cã vom avea ºi alte prilejuri în cele trei care au mai rãmas pânã la finiº.
Unica certitudine de pânã în prezent este scãderea constantã a procentelor preºedintelui în exerciþiu. Fenomenul nu este întâmplãtor: erodarea încrederii acordate unei personalitãþi este un proces aproape obiectiv, cu atât mai mult în vremuri de crizã, chiar dacã atribuþiile executive nu sunt explicit în sarcina sa. Marja de siguranþã a lui Traian Bãsescu planeazã asupra unui eºantion de aproximativ 35% dintre cei cu intenþii de vot. ÃŽn mod normal (dar ce mai e astãzi normal?) n-ar avea cum sã scadã sub acest plafon. Rãmâne însã o recunoscutã impactul evenimentului de la 23 August, când a fost datã în vileag afacerea cu armament a fratelui sãu. De-a lungul mandatului, Traian Bãsescu a avut de fãcut faþã la numeroase „dezvãluiri senzaþionale”, unele reale, altele fictive. Niciodatã însã, impactul la public nu a fost unul consistent. De regulã, chiar atunci când au planat serioase umbre de vinovãþie, publicul a trecut cu uºurinþã peste acestea, considerând cã demersurile sale pozitive sunt prioritare faþã de inerentele erori umane. Mai de fiecare datã preºedintele a identificat unul sau mai mulþi vinovaþi, asupa cãrora a încercat sã transfere responsabilitãþile. ÃŽn cazul de faþã, este prima încercare care-l lasã fãrã replicã. Nu mai poate sã zicã mare lucru nici despre moguli, nici despre politicienii ticãloºiþi. Principalii vinovaþi par sã fie aici „serviciile”, care însã se aflã sub comanda sa directã.
Sondajele de peste o lunã ar putea sã ne arate mãcar într-o mãsurã relativã care este impactul acestui episod ºi dacã Bãsescu poate sã scadã în sondaje pânã al nivelul la care concurenþa lui Geoanã sã devinã una realã. Pânã atunci, preºedintele rãmâne în „pole position” ºi poate sã priveascã cu o oarecare detaºare zbaterile contracandidaþilor sãi ºi ale echipelor lor de campanie. Preºedintele-jucãtor îmbracã tricoul galben de candidat-favorit al unei curse despre care este încã prematur sã ne pronunþãm. Casa de pariuri rãmâne însã deschisã.