Probabil ca la această oră Bruxelles-ul este cel mai cosmopolit oraş de pe continent. Capitala politică a Europei a adunat nu doar un mare număr de funcţionari internaţionali provenind din toate cele 27 de ţări membre, ci şi o populaţie variată sosită din toate colţurile lumii în căutarea unei slujbe mai bune decât cea de acasa, sau a unui ideal. Nu doar în sălile de conferinţe, ci pe mai toate străzile, limbile Terrei se întretaie într-un concert al dialogului neîntrerupt de vreo barieră.
România se aude tot mai des aici la Bruxelles. Nu numai în incantaţiile nelipsiţilor cerşetori pe care i-am exportat până în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei dezvoltate, ci în dialogurile curente, pe stradă sau în instituţii. După aprecierile părintelui Patriciu, cel mai nou paroh din localitate (Patriarhia a cumpărat aici o biserică ce se află acum în faza de „dare în exploatare”) sunt circa 10.000 de români. Emigraţi înainte şi după 1989, stabiliţi aici pe alte filiere, sau pur şi simplu lucrând pentru agenţiile Comisiei Europene. Au adus cu ei nu puţine probleme, pe care încearcă să le rezolve în viaţa de zi cu zi, cerând şi primind ajutor de pe unde se poate. Odată cu intrarea noastră în Uniune, numărul funcţionarilor români a crescut exponenţial. La reprezentanţa condusă de ambasadorul Comănescu sunt 80 de angajaţi. Mai toate ministerele şi-au trimis aici oameni pentru a înregistra şi transmite acasă pulsul evenimentelor. Au trimis aici reprezentanţi şi marile firme din ţară, care au înţeles că numai aşa pot să fie pe fază într-o competiţie economică tot mai acerbă. Dintre organizaţiile neguvernamentale cea mai activă pare să fie, până la această oră, Uniunea Notarilor, care are deja un birou de reprezentare şi este foarte activă în cadrul Consiliului Notarilor din Uniunea Europeană. Conştienţi nu doar de importanţa apărării propriilor interese (este, la această oră, o acută dispută la nivelul Comisiei Europene, în legătură cu liberalizarea operaţiunilor care ţin de tranzacţiile imobiliare), dar şi de rolul social al profesiei lor, liderii Uniunii au avut iniţiativa organizării unei seiuni de informare şi dialog, intitulată „Porţi deschise”, care s-a desfăşurat marţi, la sediul Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, în prezenţa unui mare număr de cetăţeni, români şi belgieni. Specialiştii români au prezentat date referitoare la cele mai frecvente probleme cu care se confruntă profesia de notar – cumpărarea unei case, divorţuri, succesiuni – răspunzând în acelaşi timp unor întrebări punctuale. A fost o seară cu adevărat de dialog, aplicat şi competent, care l-a impresionat pe ambasadorul Lazăr Comănescu, care s-a felicitat  pentru inspiraţia de a fi gazda acestei reuniuni. Români şi belgieni, deopotrivă, participanţii au fost de acord că o astfel de iniţiativă ar trebui urmată şi de alte instituţii, guvernamentale sau neguvernamentale, în acest fel făcându-se mai simţită prezenţa României în instanţele în care se făureşte politica generală a Uniunii.
Noua Romă doreşte, trebuie cucerită de forţele creatoare, pe care fiecare ţară membră poate şi trebuie să le pună în slujba progresului general.