Ziarul personal Octavian Andronic
29 Mar 2024 - 16:27
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Nu cred că pentru a fi votat de oamenii săraci, trebuie să fii neapărat și tu sărac!

-- Viorel Cataramă

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

joi 23 octombrie 2008 Nr: 2344

Nostalgia bazarului din Damasc

de Octavian Andronic

Nici nu mi-am dat seama că au trecut deja 15 ani de la ultima vizită a unui președinte român în Siria.

Iliescu l-a vizitat pe tatăl actualului președinte, Hafez El Assad, în 1993, în cadrul unui turneu care a mai cuprins Emiratele Arabe Unite și Libanul. Atunci, încă, Siria avea ceva dintr-o țară aflată sub stare de asediu. Îmi amitesc amănuntul picant că de la hotel până la noul palat prezidențial – neterminat, dar deschis în mod excepțional pentru această vizită, deși nu dispunea încă de toalete! – microbuzul ziariștilor a fost percheziționat cu minuție de vreo șapte ori. Sau că la dineul oferit de gazde, pe sub tunicile albe ale ospătarilor se ghiceau tocurile pistoalelor. Assad-tatăl n-a supraviețuit prea mult acestei vizite. Fusese considerat unul dintre prietenii apropiați ai lui Ceaușescu și primirea făcută succesorului arată că nutrea speranța că relațiile strânse din acea perioadă ar mai putea fi continuate, mai ales că o bună parte din economia siriană era legată de lucrări și de echipamente românești. Marele combinat petrochimic de la Banyas fusese construit de români și era încă în garanție. Pentru Assad era destul de greu de înțeles de ce Iliescu nu mai poate ce putea Ceaușescu și de ce, odată stabilite niște înțelegeri la nivel înalt, punerea lor în practică era tărăgănată sau abandonată. Miza economică era importantă pentru regimul Assad care menținea țara încă într-un soi de stare de asediu, aproape 70% din buget mergând spre apărare și securitate. Pentru noi, veniți dintr-o proaspătă democrație, restricțiile și atmosfera din Damasc aminteau izbitor cu cea din care ieșisem în 1989.

Vreo 7 - 8 ani mai târziu, când am vizitat în calitate privată Siria, decorul era substanțial schimbat. Preluând puterea, Bashar El Assad începuse să mai curețe din vechea gardă, înconjurându-se de oameni cu viziuni mai moderne. Siria începuse, timid dar consecvent, să iasă din izolarea paranoică a conflictelor din zonă. Se deschiseseră canale turistice, care se loveau însă de precaritatea infrastructurii și a dotărilor. Cu un potențial turistic excepțional – vestigiile sale istorice sunt comparate cu cele ale Greciei sau Turciei –Siria începea să se deschidă pieței internaționale, prezentând realitatea unei civilizații asupra căreia dominația franceză își pusese o amprentă solidă și care rezistase încercărilor din lungii ani de dictatură și de război.

Vizita lui Băsescu la Damasc, pe cât de neașteptată, pe atât de binevenită, ar putea avea efecte considerabile în condițiile actualei crize. România a rămas cu un potențial de relații umane remarcabil în lumea arabă. Zecile de mii de specialiști și de oameni cu poziții de răspundere în guvernele țărilor lor, au studiat în România sau sunt legați de aceasta prin relații de familie. Avem o diasporă demnă de luat în seamă, chiar dacă este compusă aproape în exclusivitate din femei. În cursul mai tuturor vizitelor efectuate de președinți români în aceste zone li s-a cerut la unison să revigoreze acest tip de relații, să fie reluate și întărite. Ca și în cazul lui Iliescu și Constantinescu, posibilitățile de care dispune Băsescu sunt reduse. Asta nu înseamnă că nu poate – dacă dorește cu adevărat să facă ceva. Cu atât mai mult cu cât el însuși este legat de acest perimetru, măcar prin amintirea escalelor pe care le făcea prin porturi. Am înțeles acest lucru și din includerea în programul său a unei vizite în bazarul din Damasc, periplu care trebuie să-i fi trezit nostalgii acute, din vremuri în care era mai liber și mai puțin urmărit de ochiul vigilent al presei. Cea care n-a dorit, de data asta, decât un lucru: ce-a discutat cu Assad. Despre Hayssam, bineînțeles. Și bineînțeles că n-a aflat nimic.

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie