Un lucru de-a dreptul stupefiant se petrecu deunăzi în Senat: la votarea unui act normativ deosebit de important, prin prisma disputelor dintre Putere şi Opoziţie, unul dintre puncte (era vorba, dacă nu mă înşel, despre traducerea în limba minorităţilor a unor documente, acolo unde acestea întrunesc un minim de 20%), asistenţa s-a trezit că acesta a picat, în ciuda atuului pe care-l dădea majoritatea teoretică. Momente de stupoare, urmate de intervenţii la microfon cu cereri de reluare a votului pe motiv că s-a greşit din... neatenţie!

Faptul că majoritatea nu reuşeşte să-şi mobilizeze, nu doar numeric, dar şi emoţional, efectivele, nu constituie o surpriză şi poate că ea ţine de nevăzutele căi ale algoritmului.

Scuza însă îmi pare stupefiantă. E ca si cum un şofer calcă cinci oameni, după care motivează că a fost neatent şi cere să i se anuleze sancţiunea. Or, prima obligaţie a unui şofer este să fie atent. Pentru că asta-i o meserie. La fel ca şi prima obligaţie a unui legiuitor! Legile nu se pot face - vorbesc de legile bune - pe fond de neatenţie sau incompetenţă. Mâine-poimâine aleşii noştri vor vota intrarea ţării în război si când se vor dezmetici, după primele bombardamente, vor dori să fie scuzaţi pe motiv de neatenţie.

Măcar la legi să fim atenţi. Că la declaraţii iresponsabile, care nu ţin cont de realitate şi de bun-simţ...