Politica demografică a lui Ceaușescu și sechelele ei ne-au făcut să intrăm în posesia unui straniu pachet umanitar: numărul tot mai mare de copii pe care țara nu și-i dorește și nici nu și-i permite!În această situație, una dintre soluțiile ieșirii din criză a constituit-o practica adopțiilor internaționale. Copiii au devenit una dintre mărfurile principale de export, pe seama lor prosperând tot felul de fundații pragmatice și, pe lângă acestea, o droaie de funcționari prin ale căror mâini treceau dosarele de adopție.Vârful de activitate ale acestei ramuri a economiei naționale s-a înregistrat între 1997 și 2000, când copiii au fost exportați pe bandă rulantă. A venit 2001 când, sesizată asupra acestui aspect extrem de sensibil pentru conștiințele comunitare, doamna baroneasă Nicholson s-a implicat personal în procesul de sistare a exportului și în adoptarea de către România a cadrului organizatoric cel mai potrivit: înlocuirea clasicelor or felinate cu sisteme mai umane și mai europene de îngrijire a copiilor abandonați și de stimulare a înfierilor în plan național. A fost o lovitură dură dată rețelelor de tranzacționare a orfanilor, care și-au văzut dintr-o dată afectate bugetele și bunăstarea. Moratoriul la care a procedat Guvernul la presiunile venite dinspre Bruxelles și Strasbourg a lăsat în aer o serie întreagă de proceduri aflate în diferite stadii, cele de "pe țeavă", cum sugestiv le-a definit premierul. Or, în ciuda moratoriului, acestea au continuat să funcționeze, în spatele doamnei Nicholson și cu știința câtorva dintre factori responsabili care s-au prevalat de lobby-ul la nivel înalt al câtorva națiuni, între care unele foarte europene. Aflat între ciocanul intervențiilor și nicovala moratoriului, guvernul a aplicat doctrina națională: zicem ca ei și facem ca noi! Astfel, pe lângă nașii de "botez", între care baroneasa cea gălăgioasă și ma rele maestru al combinațiilor, Șerban Mihăilescu, au apărut "nașii " de transfer: Berlusconi, Prodi, Aznar, Sharon, Bush și alții. Cu asemenea susținere, soarta copiilor români părea asigurată. Și așa ar fi fost dacă n-ar fi intervenit clasicele scurgeri de informații care au inflamat sensibilitățile Comisiei Europene: 1.000 de copii, traficați în culisele moratoriului, în doar trei ani!Era și imposibil ca un scandal de asemenea proporții să nu izbucnească, el acuzând nu atât manevrele ilicite ale Guvernului Năstase, cât nesinceritatea acestuia. Cum va ieși Executivul din acest clinci s-ar putea să aflăm chiar în aceste zile, în care eminența supremă a drepturilor copilului european investighează situația la fața locului! |